Cheile Turzii

Privind din gara Feldioara spre Cluj-Napoca, iti pare in fata dunga prelunga a ultimului val al Muntilor Apuseni. Intr-un loc este intrerupt. Aici se afla Cheile Turzii. Uriasa crapatura din pieptul muntilor poate fi vazuta si daca strabati soseaua Turda - Razboieni. Daca din departate cheile iti sugereaza ceva din maretia lor, din apropiere ramai adanc impresionat de maiestrita plasmuire a naturii.

Cand soarele diminetii izbeste pragul de piatra a cheilor, despica aparte cu tot farmecul calcarului nud, invaluit intr-un abur trandafiriu.

Ca sa ajungi la chei pornesti din Turda, cale de vreo 8 Km. Drumul trece pe langa cariera de alabastru, ori pe langa ogoarele satenilor din comuna Mihai Viteazu. Nu se zareste inca nimic din vestitele chei. Te atrage, in schimb, panorama larga a vaii Ariesului, care face aici o cotitura inainte de a se uni cu Muresul. Ajuns inca pe culme, nu-ti vine a crede ochilor: in fata se iveste brusc intrarea in cheile Turzii. Pare un decor aranjat cu grija dupa o cortina, ce se ridica de-abia acum. Nu ai fi putut banui frumusetea locului, deprins doar cu peisajul oarecum montan de pana aici. Dintr-o fundatura rasare o padurice, iar prin padurice isi face loc apa Hasdatului, paraul care a despicat aici valul de piatra al Apusenilor, creand acest minunat monument al naturii.

Intrarea in chei este salbatica. Stancaria de cetate ruinata te atrage din ambele parti. Bolovani cu marimi diverse, claditi uni peste altii, stanci plesuve ca niste colti macinati de vreme, ici-acolo cate o grota, dau impresia unui peisaj din alta lume. Jos, pe fundul vaii, alearga sprinten paraul. Cheile, nu mai lungi de 3 Km, au pereti albi, pe alocuri cu inaltimi de 300 m, goi, naruiti, cand apropiati de nu lasa sa se vada decat o fasie din sineala cerului, cand mai departati. Rar, cate un arbore invinge stanca si-si prinde radacinile in inima de calcar a muntelui. Plantele marunte, de tot felul, apar si ele prin locurile unde platosa de piatra s-a acoperit cu humus. Odinioara Cheile Turzii au fost locuite. Omul primitiv si-a asezat aici salasuri. Pestera Morarilor, Pestera Clastur ascund nenumarate urme ale civilizatii omului primitiv. Romani au cunoscut si ei aceste chei, deoarece exploatau piatra de constructie in apropierea intrarii lor. Pestera Cateaua mica si Cateaua mare, tortificate prin zidire, au slujit populatiei drept refugiu in timpul migratiei tatarilor.

In afara valorii arheologice, Cheile Turzii prezinta si un deosebit interes stiintific pentru botanisti si zoologi. Principalul punct de atractie il constituie cele 997 specii floristice, in care sunt incluse aproape o treime din plantele Romaniei. Dintre toate acestea doua ies din comun: este vorba de ceapa ciorii din chei si de mararul pasaresc. Prima ceapa ciorii din chei este o specie de usturoi cu tulpina viguroasa, cu flori galbene si frunze asezate oblic fata de tulpina. Creste printre coltii de piatra, dar mai ales pe braul unei stanci de mare inaltime. ...