Călugărița

Calugaritele - un grup de insecte care a fascinat intodeauna oamenii prin infatisarea lor spectaculoasa si prin voracitatea lor. Calugaritele fac parte din:

- ordinul Mantodea,

- familia Manteidae,

- genul Mantis, care cuprinde aproximativ 2000 de specii, majoritatea torpicale si subtropicale.

Etimologic cuvantul "mantis" provine din limba greaca, insemnand "profet". Numele de "calugarita"/"profet" i se trage de la aspectul fizic curios, dat de pozitia primei perechi de apendici. Calugarita se intalneste in lunci, stepe, la liziera padurilor. Ca areale de raspandire, calugaritele se gasesc in Europa, Asia, pana in Siberia si Extremul Orient, Africa. Specia a fost introdusa in America de Nord si Australia.

Caracteristica

Mantis religiosa, frecventa in Europa de sud, este o insecta zvelta, cafenie sau verde, la care protoracele s-a transformat intr-un git lung, cu aspect straniu. Toracele poseda picioare puternice de prada, a caror tibie poate fi indoita ca un briceag inspre articolul femural. Capul calugaritei este triunghiular, foarte mobil, fiind singura insecta ce poate sa isi miste capul la 180 de grade. Poseda doi ochi mari, compusi. "Fiecare fateta sta indreptata intr-o directie diferita de cea a vecinelor ei, capteaza o impresie generala referitoare la culoarea si intensitatea luminoasa a unei portiuni din obiectul privit si transmite un fragment din imaginea totala. Insectele nu vad bine decat la distante mici, dar pot sesiza miscari extrem de fine". Aparatul bucal este de tip rozator, iar antenele sunt filiforme Membrele sunt bine dezvoltate, cele anterioare avand spini, fiind orientate anterior si transformate in organe prehensile. Aripile anterioare sunt inguste,slab pergamentoase, iar cele posterioare late, membranoase, in stare de repaos fiind stranse sub cele anterioare si prevazute cu numeroase nervuri dispuse in retea. Abdomenul alungit, format din segmente, se termina cu doi cerci scurti si articulati. Corpul este de obicei de culoare verde, dar poate fi si galben sau brun. Unele specii ajung pana de la 5 la 25 cm.

Deci sunt insecte carnivore care, pot sta ore intregi in locul comod vinatorii si in clipele in care isi urmaresc prada, iau o postura umila, inselatoare pentru victime pe care le iau astfel prin surprindere. In repaus, calugarita isi tine picioarele din fata stranse in pozitie de rugaciune de unde vine si numele ei care a fost dat de Karl Linnei cu forma stiintifica de Mantis. Picioarele sunt echipate cu doua randuri de spini ascutiti si puternici cu care calugarita isi tine victima. Prada lor este compusa in general din nevertebrate cum sunt alte mantide, gandaci, fluturi, lacuste, greieri si paianjeni. Masculii harnindu-se in exclusivitate cu insecte mici, iar femele au posibilitatea sa-si acapareze o prada mai masiva. De asemenea, calugaritele pot vina si vertebrate mici cum sunt brotacei, soparle, soareci si chiar pasari colibri.

Calugaritele joaca citeodata rolul pozitiv asupra agriculturii ca nimicitor al insectelor daunatoare (asa ca mustele si alti daunatori). Insa acestia impreuna cu cele daunatoare pot nimici si cele folositoare ca de exemplu albine.

Adaptari esentiale

Miscarile animalului sunt incete, in schimb prinderea victimei se face fulgerator. O adaptare importanta a calugaritelor atat pentru prinderea prazii cat si pentru aparare este camuflajul. Deoarece au foarte multi dusmani, cum sunt pasarile, ele trebuie sa se deghizeze in asa fel astfel incat sa se confunde cu mediul inconjurator. Culorile lor variaza de la verde deschis pana la roz aprins. Premiul pentru cea mai buna deghizare il iau insa calugaritele care imita florile, orhideele in special. Ele au culori aprinse de la alb pana la rosu. Acestea traiesc mai ales in zonele tropicale ale Africii si Asiei si seamana asa de bine cu florile, incat insectele vin adesea la ele sa culeaga nectar. Pentru a-si desavarsi deghizarea, uneori se leagana usor, imitand unduirea petalelor la adierea vantului. Calugaritele asteapta nemiscate si aproape invizibile pe o frunza sau o ramurica gata sa prinda orice insecta ce trece pe langa ea. Deghizarea lor are o mare importanta si pentru aparare, mai ales la larve. Larvele in general nu prea seamana cu adultii, multe dintre ele semanand