Bolile si Daunatorii Plantelor

Extras din referat Cum descarc?

Bolile au in general un caracter local cu exceptia virozelor, micoplasmozelor, si unele bacterii si ciuperci traheifile: ciuperci din genul Ophiostoma care produc boli generalizate=> sistematice.
Virusurile: nu au specifitate de fixare pe peretele celular vegetal de accea infectia se realizeaza indirect. Sunt inoculata in plante de animale si insecet sugatoare. 
Virusurile: se dezvolta intracelular, odata inoculate in citoplasma se inmultesc rapid, perioada de incubatie e de la cateva zile la ani.
Bacteriile: folosesc de obicei ranile dar nu numai. Uneori aceeasi specie utilizeaza mai multe cai. 
Bacteriile: traiesc endoparazit, intercelelar, si se raspandesc intercelular, dar adesea la suprafata org atacate iese prin rani un exudat gomos care se scurge pe scoarta si produce o autoinfectie motiv pentru care cancerele se succed unele dupa altele. Perioada de incubatie f mica ?30 zile.
Ciupercile: exista o categorie mare ,,paraziti de rani". Speciile de Erysiphaceae patrund prin patrunderea activa datorita presiunii mari a plasmei din tuburile germinative. Fomes anosus, Armellaria mellea sunt paraziti de rani dar patrund si prin patrunderea activa cu ajutorul unor enzime. 
Ciupercile: se dezvolta endoparazitiv printre celule. Phyllactinia suffulta (fainarea frasinului): ecto, endoparazita. Se raspandesc prin micelii in tesuturi, per de incubatie variabila, mai lunga cand se instaleaza pe arbori in picioare. 
Micoplasmozele:traiesc in vasele conducatoare si se raspandesc prin intermediul sevei elaborate. Perioada de incubatie cateva luni-ani, mai scurta la plantele erbacee. 
Exista diferente ale manifestarii bolilor de la o specie la alta:
Viroza la prun
1.Varsatul prunului - Prunus virus, Annulus pruni
Aceasta boala virotica mai este cunoscuta sub numele de Sharka. Este considerata ca una din cele mai periculoase boli ale prunului, atat prin pagubele produse mai ales prin extinderea mare pe care o are in tarile balcanice. Boala a fost observata prima data in Macedonia in timpul primului razboi mondial si a fost studiata de Atanasoff (1932) in Bulgaria. Dupa datele furnizate de literatura de specialitate, rezulta ca in unele tari peste 60 % din pomii plantatiilor sunt infestati de acest virus , ceea ce cauzeaza pagube foarte mari. In prezent boala este raspandita in toate tarile din Europa : Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Grecia, Romania, Franta.
La noi in tara a fost semnalata in anul 1922 de catre Traian Savulescu.Cercetari ulterioare au aratat ca varsatul prunelor este raspandit atat in pepiniere cat si in livezi, in multe judete din Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania 
Atacul se manifest ape frunzele si fructele de prun.Pe frunzele complet dezvoltate se formeaza pete de culoare verde-deschis sau galbui, de forma circulara sau semilunara, raspandite pe intreaga suprafata a limbului.Simptomele apar vizibile in lunile mai -iunie si septembrie -octombrie.In timpul lunilor calduroase de vara, simptomele pot aparea mascate, putandu-se observa pe frunzele din partea umbrita a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave au in general aceleasi dimensiuni cu cele sanatoase.Infectiile recente apar numai pe frunzele de pe unele ramuri, in special pe cele inferioare, in timp ce dupa 3-4 ani infectia se generalizeaza, cuprinzand toata coroana pomului.
Boala are un efect daunator si asupra fructelor.Cand sunt mici, fructele infectate nu prezinta simptome de imbolnavire, insa mai tarziu pe suprafata lor apar pete de culoare cenusiu-verzui pana la violet albastrui sub forma unor dungi semicirculare sau inele.
Tesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si ca urmare pe suprafata fructelor apar numeroase adancituri de unde adeseori au loc scurgeri de clei. Pulpa din dreptul petelor are o culoare cenusiu-verzuie la inceput, apoi brun roscata,devine uscata si are un aspect sticlos. Fructele bolnave se maturizeaza fortat si cad din pom cu 40 de zile inaintea celor sanatoase. Ele au un gust neplacut datorita excesului de acizi si a unei cantitati mai mici de zahar, ceea ce le face improprii pentru consum sau industrie
Particulele virale au forma flexuoasa si masoara 764-20 um. Temperatura de inactivare este cuprinsa intre 54-56?C, dilutia limita este 1: 100 000, longevitatea in suc este de 48 de ore la 20?C si 5-7 zile la 2?C.
Virusul se transmite prin ramuri altoi recoltate din pomii bolnavi.In natura virusul este transmis prin intermediul unor insecte, prin afide si cicade si prin polen. Unele soiuri sufera puternic la infectia cu acest virus, prin stagnarea in crestere a pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei atat cantitativ cat si calitativ.
Varsatul prunelor ( Plum-pox )
Bacterioza la prun
2.Ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun - Xanthomonas pruni
Este o boala de origine americana, de unde s-a raspandit in aproape toata lumea.Ea a fost descrisa in anul 1902 de E. Smith iar la noi in tara a fost depistata in 1960 de catre E. Bucur. Se intalneste in toate zonele pomicole fiind observata la prun, cires, cais, corcodus, migdal.Produce pagube importante in livezile de pomi, prin defolieri puternice, caderea in masa a fructelor si cancere deschise pe ramuri. Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati.
Atacul pe frunze, in special la piersic poate fi uneori confundat cu arsurile produse de diferite solutii chimice.Pe frunze apar pete circulare cu dimensiuni intre 0,5-5 mm., de culoare verde deschis si cu aspect apos.Pe timp umed, in dreptul acestor pete se observa o pelicula umeda de exudat ce contine numeroase bacterii si care se difuzeaza din interior spre suprafata tesuturilor. Pe timp uscat, tesuturile atacate se necrozeaza si cad iar frunza apare ciuruita, pierzandu-si functiile asimilatoare. In verile ploioase si umede, urmate de perioade uscate, un atac puternic poate determina caderea frunzelor in masa.
Pe fructe, apar niste pete circulare de 1 mm diametru de culoare rosiatica, care mai tarziu devin brune si cu aspect umed. La suprafata acestor pete apare un exudat de culoare galbuie. Daca fructele tinere sunt atacate de timpuriu, apar pe suprafata acestora deformari, adancituri pline cu bacterii.In dreptul petelor tesuturile pulpei fructelor prezinta numeroase crapaturi mici. Fructele putrezesc datorita instalarii altor agenti patogeni care patrund in interiorul pulpei si astfel isi pierd valoarea comerciala.


Fisiere in arhiva (1):

  • Bolile si Daunatorii Plantelor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!