Biomonitoring

Extras din referat Cum descarc?

Biomonitoringul reprezinta observarea starii mediului prin comportamentul organismelor vii adica prin bioindicatori.
Dupa constientizarea existentei pericolului dezechilibrarii ecosistemelor care sustin viata pe intreaga planeta, s-a cautat gasirea unor modalitati de supraveghere a acestora. Scopul acestei supravegheri este reprezentat, in primul rand, de detectarea din timp a unor eventuale modificari in functionarea si componenta sistemelor biologice, care le-ar putea conduce pe acestea in final la dezorganizare, la colaps, sau le-ar putea angaja intr-o directie de evolutie nefavorabila. Alertarea din timp a specialistilor da posibilitatea factorilor de decizie sa ia masuri pentru remedierea situatiei, inainte sa apara efecte negative ireversibile. 
In al doilea rand, se urmareste studierea reactiei si a raspunsului biosistemelor la modificarea globala a mediului, care ramane o realitate, in ciuda eforturilor internationale care au inceput sa se faca pentru realizarea unei dezvoltari durabile, care presupune concomitent si conservarea mediului. 
Informatiile obtinute pe baza sistemelor de supraveghere sunt stocate in baze de date, pentru a da posibilitatea realizarii unor comparatii in timp. Pe plan global exista mai multe retele de supraveghere a ecosistemelor sau doar a anumitor parametri abiotici. Aceste retele au o desime si o extindere variate si sunt dotate cu aparatura mai mult sau mai putin sofisticata.
Cea mai extinsa retea de supraveghere a ecosistemelor se afla in Europa. 
Monitorizarea poate fi instrumentala sau biologica. Monitorizarea biologica sau biomonitoringul poate sa inlocuiasca sau sa completeze monitoringul instrumental. Biomonitoringul este de preferat monitorizarii instrumentale, in cazul in care nu se dispune de resurse financiare suficiente pentru amplasarea si intretinerea unui echipament sofisticat (cum este in general cazul in tarile in curs de dezvoltare sau subdezvoltate); el este foarte convenabil pentru cazurile in care se urmareste monitorizarea pe timp foarte indelungat a unor suprafete de mari dimensiuni. Complementaritatea biomonitoringului rezida in faptul ca supravegherea instrumentala realizeaza masuratori instantanee si periodice legate, in general, de factorii abiotici, furnizand doar informatii cantitative, separat pentru fiecare dintre acestia; monitoringul biologic, in schimb, poate oferi indicatii despre variatia in timp, acumularea sau efectul interactiunii anumitor factori abiotici si despre raspunsul organismelor vii individuale sau al comunitatilor de organisme la modificarile mediului. 
Bioindicatorii
Bioindicatorii sunt specii, populatii, sau ansambluri de specii care, datorita variabilitatii lor (biochimice, fiziologice, etologice sau ecologice), permit caracterizarea starii unui ecosistem si pun in evidenta, cat mai precoce posibil, modificarile natural sau antropice ale acestuia Bioindicatori sunt organisme sau asociatii de organisme care raspund la incarcatura de poluanti schimbandu-si functiile vitale sau acumuland poluanti.
Ideea speciilor bioindicatoare este vehiculata inca din secolul trecut, cand a fost observata capacitatea indicatoare a lichenilor in ceea ce priveste compozitia, puritatea si umiditatea aerului. In a doua jumatate a secolului XX, cercetarile au vizat in general gasirea unor indicatori si punerea la punct de metode care sa ofere informatii legate de poluanti (ai aerului, solului, apelor). Ulterior, pe masura aparitiei preocuparilor legate de alte tipuri de degradare a ecosistemelor, s-a cautat identificarea unor bioindicatori care sa ofere informatii legate de stabilitatea ecosistemelor, de mentinerea biodiversitatii, de gestionarea durabila a unor ecosisteme forestiere sau agricole (efectul anumitor masuri sau tehnici de gestionare asupra acestor ecosisteme), sau informatii legate de raspunsul ecosistemelor la modificarea globala a climei. 
In ceea ce priveste indicatorii poluarii, acestia sunt de doua tipuri: specii sensibile, care indica prezenta unui poluant prin aparitia unor leziuni sau malformatii si specii acumulatoare, care concentreaza poluantul in corpul lor. Mai exista si o alta categorie, si anume specii care prolifereaza si devin abundente in zonele poluate. 
Indicatorii poluarii pot fi animali sau vegetali, acestia din urma mai numerosi. Bioindicatorii pentru poluare au ca avantaj, fata de monitorizarea instrumentala, faptul ca pot oferi un raspuns la efectul combinat al anumitor poluanti, spre deosebire de instrumente care masoara separat cantitatile fiecarui poluant si pot da indicatii, in urma analizei de tesuturi, legate de cantitati foarte mici de poluanti din mediu, precum si de evolutia poluantului in timp, pe perioade mai indelungate. 
Asa cum s-a mentionat, primele si cele mai cunoscute specii folosite ca indicatoare ale calitatii aerului au fost speciile de licheni. Valoarea lor ca bioindicatori a fost recunoscuta inca de acum 100 de ani, dar metode concrete de monitorizare a poluarii aerului cu dioxid de sulf, prin intermediul lichenilor, au fost puse la punct si imbunatatite in ultimii 30 de ani 
Alte specii de plante au fost utilizate ca indicatori ai poluarii cu ozon; acesti bioindicatori (impreuna cu alti indicatori ai poluarii aerului) pot fi incadrati in doua categorii: 
~specii introduse, in general plante ierbacee, repede-crescatoare, uniforme genetic, numite generic "specii santinela" (utilizarea lor face obiectul metodei active de biomonitorizare) ~ specii care cresc natural intr-o anumita zona, sunt plante perene, arbusti sau arbori, cu crestere inceata si care au o reactie lenta la cresterea concentratiei de poluant, efectele aparand mai tarziu in decursul perioadei de crestere; aceste specii sunt numite generic "specii detector" sau biomonitori (utilizarea lor face obiectul metodei pasive de monitorizare). 
Exemple pentru speciile din prima categorie sunt tutunul (Nicotiana tabacum L.) si urzicuta (Urtica urens L.), iar pentru speciile din a doua categorie, in S.U.A. se utilizeaza: malinul american (Prunus serotina Ehrh.), pinul galben (Pinus ponderosa Laws.), frasinul american (Fraxinus Americana L.), frasinul de Penssylvania (Fraxinus pennsylvanica Marsh.), plopul temurator (Populus tremuloides L.), arborele lalea (Liriodendron tulipifera L.).


Fisiere in arhiva (1):

  • Biomonitoring.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!