Ariciul

Ariciul are in medie 25 cm in lungime si culoarea variaza de la maroniu deschis la negru. Are botul ascutit, ochii mici, picioare scurte, coada scurta.

Cand este amenintat, ariciul se strange ca o minge prin actiunea muschilor sai puternici care pornesc de la cap si gat pe ambele parti ale corpului. Cand este strans, tepii sai se indreapta in toate directiile. Ei stau ascunsi in timpul zilei si pleaca la vanatoare noaptea. Aricii mananca insecte, viermi, broaste, serpi, soareci si oua de pasari. Ariciul european (Erinaceus Europaeus) hiberneaza in timpul iernii, dar starea lor de somnolenta nu este profunda, astfel incit se trezesc uneori si ies din ascunzatoarea lor de frunze uscate pentru a cauta hrana. In iulie sau august, ariciul european naste patru opt pui.

Sunt inruditi cu acest arici aricii cu blana (Gymnuri). O specie, cunoscuta sub numele de arici de luna locuieste in zonele joase din Borneo, Sumatra.

Aricii apartin familiei Erinaceidelor. Ariciul european e clasificat in genul Erinaceus, cel african in genul Atelerix, ariciul de desert cu urechi lungi in genul Hemiechinus, cel de desert in genul Paraechinus. Aricii cu blana fac parte din genurile: Podogymnura, Echinosorex, Hylomys. Cel de luna este clasificat ca Echinosorex gymnurus.

Ariciul care traieste in Romania este considerat de unii o varietate aparte: Erinaceus danubiens. Are pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la coada tepi dese, alburii la mijloc, pe care le tine in timpul mersului indreptate indarat. Are ochii mici si vioi, iar urechile rotunde. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, pe piept si pe burta are par scurt, sur.

Se misca incet, cu piciorusele lui mici, cu unghii ascutite. Cat merge, botul este aproape de pamant, mirosind.

Se poarta cu mare prudenta. La cea mai mica miscare pe care o simte, se opreste, ridica botisorul, priveste in dreapta si in stanga. Daca nu e nimic suspect, isi vede de drum. Daca e amenintat, cu un sasait de manie se strange ghem.

Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul in care botisorul e ascuns intre picioarele din spate. Aceasta e singura lui arma de aparare. Numai vulpea reuseste sa ii vina de hac. Daca e prin preajma un parau, il rostogoleste incetisor in apa. Temandu-se sa nu se inece, se deschide si vulpea il strange de gat. Daca nu e apa in jur, vulpea il uda: simtind lichidul cald si puturos, ariciul avand mirosul foarte bine dezvoltat, nu mai poate rabda si se deschide.

Este unul dintre animalele cele mai folositoare din cate traiesc prin apropierea casei. Se hraneste cu insecte, rame, soareci. Uneori, e drept, mai suge si cate un ou de gaina. Starpeste in schimb vipera otravitoare, zdrobindu-i capul si inghitind-o oricat se zvarcoleste.

Rareori isi sapa o vizuina. De obicei isi scormoneste o gropita in desisul unui tufis. Aduce apoi in spinare, rostogolindu-se prin frunzele uscate, materialul trebuitor pentru culcus, unde sta apoi ...