Aparatul Golgi - structură și funcții

Era la sfarsitul secolului XIX intr-un laborator din Italia la profesorul Camillo Golgi care studia diverse sectiuni prin tesuturi si organe animale impregnate cu azotat de argint. Laborantul savantului uita cateva sectiuni prin ganglion spinal de pisica si ganglion spinal de bufnita colorate cu azotat de argint. Era cat pe ce sa le arunce dar profesorul meticulos cum era il ruga sa i le aduca pentru a le observa mai atent la microscopul optic. Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a numit-o aparat reticular intern. Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.

Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si pregatirea sa-si sustina opiniile.

Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se afla separati intre ei prin niste contacte numite sinapse.

Descoperirea lui Golgi a fost un mare progres al citologiei iar cea a lui Ramon I. Cajal a fost pasul decisiv in intemeierea neurohistologiei moderne.

Mai tarziu dupa vreo 50 ani, neincrederea unora in descoperirea lui Golgi s-a spulberat total caci organitul vazut de el la microscopul optic a fost evidentiat si cu microscopul electronic. De abia atunci ignoranta umana s-a spulberat si organitul acesta a fost denumit aparat Golgi in cinstea descoperitorului sau.

O situatie similara i s-a intamplat si savantului francez Louis Pasteur care a uitat pe pervazul laboratorului un stativ cu eprubete ce contineau amestecuri de ser cu pulbere de maduva spinarii de iepure mort de turbare. Statuse stativul acolo, expus la soare, aproape vreo luna si colaboratorii lui Pasteur au vrut sa-l arunce nemaiavand rabdarea de a-l testa pe alti iepuri sanatosi ca sa vada transmiterea virusului turbarii. Insistenta lui Pasteur de a folosi totusi si acele amestecuri, in teste, a dus la celebra descoperire a vaccinului antirabic-descoperire capitala pentru imunologia si microbiologia moderna. Dar sa revenim la interesantul aparat al lui Golgi care astazi este studiat inca fiind comun atat in celulele umane si animale cat si in cele vegetale.

1. Partea principala alcatuita dintr-un numar variabil (5-11) de saci turtiti si adesea usor curbati, asezati unul peste altul ca niste farfurii ce formeaza un teanc, se afla dispusa de obicei in vecinatatea nucleului, cu partea concava spre nucleu. Fata concava a sacilor Golgi este numita si fata de formare (sau cis) deoarece aici vin vezicule desprinse din RE-reticulul endoplasmic. Fata opusa sau externa-convexa este numita si fata de maturare (sau trans) ...