Anghile

Unul dintre cele mai pasionate aspecte din viata animalelor, inclusiv a celor acvatice, este migratia, deplasarea efectuata in scopul identificarii surselor de hrana sau a locurilor de reproducere.

Insa, uneori motivul migratiei ramane necunoscut.

Deplasarile pestilor dureaza cateva zile pana la cativa ani si acopera distante care variaza intre cativa metri pana la mii de kilometri, dintr-o regiune in alta a aceluiasi bazin acvatic sau dintr-un tip de bazin acvatic in altul. De exemplu, pestii de apa dulce intra in mare in cautarea hranei, infruntand cresterea salinitatii sau pestii marini parasesc mediul de viata pentru a intra in rauri si fluvii, in care depun produsii sexuali. O astfel de schimbare impune adaptari semnificative ale mecanismelor de osmogelare ale indivizilor.

Luand in considerare directia deplasarii, bazinul acvatic originar si cel catre care se indreapta, pestii migratori se clasifica in urmatoarele categorii: potamodormi-care migreaza in ape dulci; oceanodormi-care migreaza in apele marine; diadromi-care se deplaseaza intre mediul dulcicol si marin. Acestia din urma pot fi anadromi- cei acre traiesc in cea mai mare parte a timpului in mare si se reproduc in rauri si fluvii, catadroomi, cai care traiesc in ape dulci si se reproduc in mare si amfidromi- care se deplaseaza intre mediul marin si dulcicol, in cursul unei anumite parti a ciclului lor de viata, dar nu pentru reproducere.

Orientarea pestilor in rauri, mari si oceane, uneori pe distante impresionante, de mii de kilometri, se realizeaza cu ajutorul simtului gustativ, pestele memorand gustul raului in care s-a nascut, a campului magnetic al Pamantului saun a anumitor caracteristici ale apei, precum temperatura, presiunea si salinitatea.

Biologia uneia dintre speciile de pesti ososi, raspnaditi in raurile din Europa, Nordul si Nord-Vestul Africii, anghila, a constituit un mister, deslusit abia in anul 1920 de biologul danez Johanes Schimidit.

Acesta a demonstrat ca anghilele migreaza in Marea Sargaselor pentru reproducere, fapt care explica motivulabsentei puietului de anghila din locurile traditionale de pescuit. Intre anii 1928-1920, Johanes Schimidit a acondus expeditia Dana, initiata de Fundatia Carlsberg.

Timp de doi ani a cutreierat marile si oceanele lumii, descoperind locul de reproducere a anghilelor, una dintre marile realizari ale acestei calatorii. In anul 1922, Royal Society a publicat lucrarea lui Schmidt despre reproducereea anghilelor, ulterior premiata cu medalia Darwin.

De la sarat la dulce Toate anghilele europene se reproduc in Marea Sargaselor.

Larvele, ceare seamana cu niste frunze, cunoscute cu numele de leptocefali, se deplaseaza odata cu planctonul, timp de trei ani, fiind purtate de Curentul Golfului spre coastele Europei. Apoi se metamorfozeaza, transformandu-se in asa-numitele anghile de sticla, transparente. Ulterior coloritul devine intunecat si incep sa migreze in amonte pe cursul raurilor, perioada in care ...