Albatrosul

Albatrosul regal Diomedea epomorpha Albatrosul din insula Amsterdam Diomedea Amsterdamensis Albatrosul brun Phoebetria fusca Strabate de milioane de ani oceanele emisferei sudice, iar prin performantele sale, prin dimensiunile si prin comportamemt, este una din cele mai extraordinare zburatoare. Vine pe uscat doar pentru a cuibari, in rest, peste 90% din viata si-o petrece deasupra valurilor, folosind, cu o pricepere uimitoare, curenti aerieni care-l poarta pe mii de kilometri aproape fara sa-si miste aripile inguste si lungi.

Este o pasare mare, doar condorul Anzilor si, poate marabuul african au o anvergura a aripilor care se apropie de trei metri. Dar nici primul, nici al doilea nu atinge talia albatrosului urlator (Diomedea exulans) care detine recordul mondial in privinta anvergurii aripilor: 3, 51 m. Corpul sau are cam 1, 25 m lungime, iar greutatea sa este mai mult decat modesta, 12 kg. Ea se datoreaza oaselor pneumatice, dar structura alveolara a acestora este complexa si extrem de rezistenta.

Greutatea modesta a corpului se datoreaza si sacilor aerieni, un fel de pungi aflate in legatura cu plamanii. Ciocul este puternic, masoara 18 cm, fiecare mandibula terminandu-se cu un varf curbat. Pe partile laterale se afla doua tuburi care conduc spre nari, cu rol si in extragerea de sare din apa marii. Prezenta acestor tuburi cornoase a facut ca pasarile sa fie grupate sub numele de Tubinare. Penajul caracteristic este dominat de culoarea alba, desi marginea aripilor si coada scurta sunt aproape negre.

Tehnologie aeriana de mare clasa Albatrosul este o pasare solitara, nu intalnim la el vreo structura sociala, nici macar in perioada de cuibarit, iar daca, uneori, se grupeaza pe suprafata oceanului, o face doar temporar pentru a inlesni prinderea hranei. In rest, zboara singuratic, fie ziua, fie noaptea, strabatand imensele spatii oceanice.

Regimul alimentar al albatrosului este destul de variat: consuma cu predilectie cefalopode (sepii, calamari) si pesti care urca noaptea la suprafata, pe care-i captureaza cu lovituri sigure de cioc. Desi se comporta ca un pradator, nu dispretuieste nici cadavrele si, uneori, nici vegetatia. Mananca mult si are o digestie rapida, dar este capabil sa reziste vreme indelungata fara hrana.

Dupa aceasta prezentare sumara a modului de viata al acestei pasari, sa spunem cate ceva si despre tehinca de zbor. In marile sudului, in mod obisnuit, vantul sufla cu peste 100 km/h, dar albatrosul poate sa planeze ore in sir, fara sa-si miste macar o data aripile si aceasta datorita unei tehnologii aeriene uluitoare care foloseste curentii de aer. Astfel, poate parcurge intr-o viata mai multe milioane de kilomerti, cu un consum extrem de redus de energie. De altfel, muschii sai sunt slabi si ca urmare, pasarea oboseste repede atunci cand trebuie sa-i utilizeze. Chiar si aripile permanent deschise ar cere un efort muscular considerabil (3, 50 m anvergura) iar un biolog englez a descoperit ca ...