Adaptările unor animale la zbor

MAMIFERE ZBURATOARE

Liliecii sunt singurele mamifere care si-au insusit perfect arta zborului. Insa exista trei grupe de mamifere, neinrudite cu acestia, care pot parcurge in zbor planat distante considerabile. Acestea sunt veveritele zburatoare, falangerii zburatori si lemurienii zburatori.

Multe mamifere care traiesc in arbori, incluzand veveritele si maimutele, fac salturi neinfricate dintr-un copac in altul pentru a evita coborarea la sol, care ascunde multe primejdii. Aceasta strategie este foarte buna in locurile unde copacii sunt desi, dar este imposibila in regiunile unde copacii sunt rari. Mamiferele zburatoare au depasit aceasta problema, gratie membranelor de piele care se intind de la membrele posterioare la cele anterioare.

Veverita zburatoare

Cel mai raspandit mamifer zburator este veverita zburatoare. Spatiul sau de raspandire este intins: din America de Nord spre est, peste Europa si Asia, doua grupuri se intalnesc si in Africa.

Multe dintre veveritele zburatoare sunt mici, avand o lungime a corpului de pana la 135mm, fara coada caracteristica lunga si stufoasa. In mare parte infatisarea si stilul lor de viata sunt similare cu cele ale rudelor lor, veveritele obisnuite. Traiesc in regiunile impadurite, facandu-si cuiburile in scorburi vechi de ciocanitoare sau alte cavitati din trunchiurile si ramurile copacilor. Se hranesc cu scoarta, mugurii, frunzele si semintele copacilor, iar la sol cauta ciuperci si fructe. Ele nu sunt totusi cu desavarsire vegetariene, si unele specii se hranesc cu oua de pasari, insecte si alte vietati mici. Este posibil ca oamenii sa nici nu observe ca o veverita zburatoare traieste in padurea din apropiere, deoarece, spre deosebire de veverita obisnuita, ea cauta hrana in timpul noptii. Pentru a-si incepe zborul, ea se catara in varful unui copac, ca si zburatoarele agatatoare cand isi iau zborul din varful unei stanci. Ea isi da drumul in aer, intinzandu-si picioarele pentru a deschide membrana si zboara pe un alt copac. In timpul zborului isi foloseste coada stufoasa pentru a carmi.

La sfarsitul zborului veverita isi intinde picioarele inainte pentru a ateriza pe patru labe. Ea apuca arborele cu ghearele sale ascutite, si se ascunde repede in spatele sau, ca si cum ar fugi de un pradator. Lungimea zborului planat al veveritei variaza, dar s-au inregistrat si distante de 100m.

Veverita zburatoare europeana este de fapt o specie siberiana.

Lemurienii zburatori

Lemurienii zburatori nu sunt nici zburatoare, nici lemuri. Probabil ca numele alternative colugo si cobego ar fi mai potrivite. Ei se gasesc in Insulele Filipine, Malaezia si S Chinei.

Lemurul zburator are membranele mai dezvoltate decat veverita zburatoare. Pielea se intinde unind intreaga coada si varfurile labelor, facandu-l sa arate ca un mic covor zburator cand zboara dintr-un copac in altul. Acest animal este aproximativ de marimea unei pisici - este mult mai mare decat majoritatea veveritelor zburatoare. Femelele sunt de culoare gri, iar masculii ciocolatii.

Lemurii zburatori se hranesc cu fructe, frunze, seminte, si muguri. Hrana si-o cauta in timpul noptii, iar in timpul zilei dorm. Ca si liliecii, femela naste un singur pui, care se agata de blana de pe pieptul ei. Zborul planat poate atunci 136m.

Falangerii zburatori

Falangerii zburatori sunt animale marsupiale, mamifere cu punga din Australia si Noua Guinee. Membrana care le serveste la zbor este similara cu cea a veveritelor zburatoare, iar ei au de asemenea cozi lungi si stufoase. Falangerii zburatori sunt raspanditi in estul Australiei, in Tasmania si in Noua Guinee, insa deoarece si ei sunt vanatori de noapte pot fi vazuti doar foarte rar.

Exista trei grupuri de falangeri zburatori cunoscute si sub numele de opossumi zburatori. In prima grupa, cele mai mici sunt zburatoarele mancatoare de miere sau de zahar, numite astfel fiindca le place hrana dulce. Ele sunt gri pe spate si albe pe burta si cantaresc 130g sau mai putin zburatoarele mancatoare de miere din Papua formeaza o subspecie in Noua Guinee.

Strans inruditi cu zburatoarele mancatoare de miere sunt opossumul zburator mic, un animal ceva mai mare decat acesta si zburatorul cu burta galbena, care aproape atinge marimea unei pisici. Aceasta vietuitoare isi poate schimba directia zborului. Pentru schimbarea directiei el isi foloseste coada.

Cea de-a doua grupa este formata din opossumi zburatori pigmei sau zburatoarele cu coada de pene, numite astfel datorita cozii care seamana cu niste pene. O specie traieste in Australia iar alta in Noua Guinee. Ei sunt de marimea soarecilor si se hranesc cu nectarul florilor si insecte.

Al treilea falanger zburator, opossumul zburator mare are o singura specie care traieste in estul Australiei. El este inrudit cu koala si se hranestenumai cu frunzele si mugurii de eucalipt. El este cel mai mare falanger zburator, cantarind 1.5kg.

ZBORUL PASARILOR

Fiecare parte a corpului unei pasari, de la ciocul usor pana la coada ca un evantai, este adaptata pentru o singura activitate-zborul. Aripile sale sunt minuni ale evolutiei, specializate pentru o diversitate de tehnici de zbor si capabile sa exploateze fenomele aerodinamice in feluri care si in prezent sunt abia intelese.

Pasarile sunt profesionisti naturali ai aerodinamicii. Condorul andin cantareste peste 14kg, totusi planeaza ore in sir pe curenti de aer de munte abia folosindu-si muschii. Pasarea colibri sta in aer batand din aripi pana la 78 de ori pe secunda, manevrand cu o precizie de cateva fractiuni de milimetru pentru a sorbi nectarul florilor. Lastunul comun se hraneste, se imperecheaza si chiar doarme in zbor, ramanand in aer timp de 3 ani intre

- Arborele lumii, editura Marshall Cavendish

- Encarta

- Tudor Opris - Din tainele lumii vii

- Tudor Opris - Aceste uimitoare plante si animale