Globalizarea activitatii bancare reprezinta o consecinta a diminuarii barierelor comerciale dintre tari si a deschiderii pietelor financiare pentru investitorii straini, amplificata de progresul tehnic in domeniile tehnicii informationale si telecomunicatiilor si favorizata de interdependentele economico-financiare la scara mondiala, un rol important la cresterea activitatii bancare la nivel mondial revenind acordurilor internationale privind tranzactiile financiare, realizate sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului. Dimensiunea internationala a activitatii bancare s-a conturat din cele mai vechi timpuri - primii bancheri si prima banca multinationala, Banca Medici din Florenta dateaza din epoca Renasterii - si a continuat cu miscarea internationala a capitalurilor, unde bancile coloniale si de afaceri (merchant bank) detineau suprematia, urmata de rivalitatea financiara anglo-americana dintre cele doua razboaie mondiale, de suprematia New York-ului asupra Londrei, stopata de criza financiara din 1929. Al treilea val de internationalizare bancara a fost initiat de bancole comerciale americane, odata cu restabilirea convertibilitatii principalelor monede europene in 1958 si scaderea increderii in dolar ca urmare a inflatiei din economia americana, iar ultima faza a procesului de internationalizare se datoreaza expansiunii retelelor externe ale marlor banci,creditelor internationale si pietelor de eurodevize. Internationalizarea sistemelor bancare s-a desfasurat pe fondul globalizarii activitatii economice in general: firmele transnationale solicita finantare din partea bancilor la care isi au deschise conturile si in tarile in care se extind; infiintarea bancilor dincolo de tara de origine are loc in functie de zona de influenta sau de teritoriul vechilor imperii coloniale, astfel bancile britanice se pozitioneaza pe teritoriul tarilor din Commonwealth, cele franceze in tarile din Africa, iar cele americane in zona Pacificului, Americii Latine, dar si in Europa. Globalizarea sectorului bancar se realizeaza atat geografic, la nivel regional, continental si planetar, rezultand banci nationale, regionale si internationale sau globale, cat si structural, astfel grupurile financiare internationale includ, pe langa banci si societati de asigurare-reasigurare, fonduri de investitii, activitati pe piata de capital, leasing, capabile sa ofere servicii financiare integrate. Fenomenul de globalizare a activitatii bancare se desfasoara cu intensitati diferite de la un stat la altul, fiind deosebit de puternic in cazul bancilor americane, japoneze si vest-europene, state in care miscarea capitalurilor este puternica, iar institutiile de credit isi sporesc implanturile bancare din tarile in curs de dezvoltare si mai putin in celelalte tari si zone ale lumii. Globalizarea activitatii bancare sta sub semnul influentelor a trei vectori: dereglementarea, dezintermedierea si deschiderea. Fenomenul de dereglementare este caracteristic anilor '70 si a aparut ca urmare a necesitatii de a inova si de a intreprinde, posibile de realizat prin eliminarea reglementarilor autoritare referitoare la accesul pe pietele de capital, la rolul intermediarilor financiari si la incadrarea imprumuturilor dupa natura, durata sau obiectul lor, cea mai cunoscuta decizie de dereglementare in domeniul financiar-bancar fiind abolirea reglementarii "Q", care, din 1933, fixa un plafon al ratelor dobanzii la depoziele atrase de bancile comerciale americane. Dereglementarea acondus la dezintermediere, fenomen caracterizat prin posibilitatea efectuarii operatiunilor de imprumut si plasare de catre operatorii economici direct pe pietele financiare, fara a mai fi necesara interventia societatilor bancare. Deschiderea pietelor, prin desfiintarea barierelor dintre pietele nationale si eliminarea delimitarilor dintre compartimentele traditionale, conduce in mod cert la accentuarea concurentei dintre banci, acestea din urma focalizandu-si atentia spre: un management performant, care sa raspunda exigentelor clientilor, promovarea de vanzari incrucisate(cross-selling), care vor constitui cheia profitabilitatii in viitor, investitii in domeniul tehnologiei, politici de contracarare a concurentei, curatarea portofoliului de creditele neperformante, specifica in special bancilor japoneze. In conditii de concurenta, clientii au posibilitatea selectarii bancilor cu recunoastere internationala, care sa le ofere alternative de investitii si economisire cat mai diversificate, produse si servicii bancare competitive, ale caror tendinte viitoare sunt de separare a activitatilor, produselor si serviciilor de retail banking, de cele de corporate banking, precum si de promovare a comertului electronic financiar prin internet: internet banking si mobil internet banking. Fluxurile financiare internationale au inregistrat o evolutie ascendenta rapida, ca urmare aintensificarii activitatii companiilor transnationale, careia bancile trebuie sa-i faca fata, in caz contrar se vor confrunta cu o reducere a profitabilitatii datorata serviciilor create de companii in propriile retele sau furnizate de prestatorii non bancari. Pentru a putea presta servicii sofisticate companiilor multinationale, bancile trebuie sa-si extinda infrastructura si aria de operare de la nivel national la nivel international. Pentru realizarea acestor obiective este necesara perfectionarea continua a personalului in spiritul eticii si profesionalismului, verificarea aptitudinilor si competentei acestuia in vederea respectarii normelor si prevederilor legale instituite la nivel national si international, principiilor deontologice, plasarii pe primul plan al clientilor, respectarii concurentei.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
