Factoringul internațional

Spre deosebire de forfetare, care, in esenta, este o operatie de scontare fara recurs a unor titluri de credit pe termen mijlociu, factoringul este1 “ un instrument de mobilizare a creantelor comerciale pe termen scurt, care, contrar scontarii exclude cu tot recursul contra titularilor initiali ai creantelor si nu necesita emiterea de cambii ”

Mobilizarea creantelor comerciale se concretizeaza in vanzarea de catre exportator a creantelor sale (facturilor), societatii de factoring. Acest mod de mobilizare a creantelor deosebeste factoring-ul de avansurile pe gaj de creante (creditul de cesiune). In afara de aceasta, operatiunea de factoring este o activitate mult mai complexa in cadrul careia o societate specializata de factoring pune la dispozitia producatorilor si distribuitorilor de bunuri o gama larga de servicii specializate privind aspectele financiare, creditul, incasarile si contabilitatea.

Scopul factoring-ului nu este deci numai financiar, ca in cazul creditului de cesiune.

La operatiunea de factoring participa trei parti si anume : factorul, adica firma specializata in asemenea operatiuni, aderentul adica vanzatorul de marfuri sau prestatorul de servicii si clientul, respectiv cumparatorul.

Factorul constituie un element de legatura intre aderent si client, carora le presteaza anumite servicii. Pentru efectuarea acestora si pentru riscul pe care si-l asuma, factorul primeste un comision, care variaza dela caz la caz si de la o tara la alta. Pe langa comision, factorul percepe si dobanda clientilor sai, in cazul in care avanseaza fonduri sub forma de plati anticipate. Dobanda este in functie de conditiile in vigoare ale pietei monetare. Tinand cont de aceste doua elemente (comisionul si dobanda) costul factoring-ului apare ridicat, fiind invocat deseori ca unul din inconvenientele acestei operatiuni.

Desi, aderentul beneficiaza din partea factorului de o larga gama de servicii, ratiunea de a fi si impulsul initial al tehnicii de factoring consta in serviciul adus de factor de a incasa creantele aderentului provenite din vanzari de marfuri si de servicii catre un anumit cumparator.

Principiul de baza al factoring-ului este “principiul globalitatii”, dupa care, furnizorul se angajeaza sa prezinte factorului toate creantele sale comerciale asupra tuturor clientilor sai. Acest principiu urmareste sa evite o selectie prealabila a clientilor de catre aderent si remiterea catre furnizor numai a creantelor indoielnice sau dificil de acoperit. In felul acesta principiul sus amintit garanteaza factorului compensarea riscurilor

Factorul, in schimb, poate sa-si rezerve prin contract dreptul de a selecta creantele si de a nu retine decat facturile sigure.

Tipurile de factoring practicate in prezent sunt :

1. Dupa timpul cand factorul isi realizeaza angajamentul , se disting :

- factoring de finantare – daca factorul plateste aderentului valoarea facturilor imediat, sau chiar in contul unor livrari ulterioare ;

- factoring la scadenta – daca aderentul este platit dupa incasarea creantelor de la client.

In cazul in care factorul plateste aderentului imediat creantele de incasat, factoringul apare ca o tehnica de creditare pe termen scurt, de 3, 4 luni, iar in cazul avansarii de fonduri in contul unor vianzari viitoare capata aspectul unei activitati clasice de finantare.

2. Dupa aria de aplicare, se distinge :

- factoring intern ;

- factoring international.

In cazul factoring-ului intern, furnizorul (aderentul) si cumparatorul locuiesc in aceeasi tara, pe cand factoriingul de export implica faptul ca furnizorul si cumparatorul locuiesc in tari diferite.

Functionarea factoring-ului de export este practic aceeasi ca a factoring-ului intern, dar realizarea sa materiala este mai complexa, deoarece intervin si alti participanti, cum sunt :

- Import-factorul, adica factorul care actioneaza in tara importatorului de marfuri si care isi asuma obligatia, alaturi de client, sa onoreze facturile marfurilor primite de el ;

- Export-factorul, adica factorul stabilit in tara exportatorului de marfuri, care furnizeaza informatii import-factorului asupra exportatorului, carora acesta din urma va trebui sa le recupereze creantele de la client ;

- Lantul de factoring, adica reteaua internationala de societati de factoring si sistemul de relatii dintre ele. In aceste lanturi internationale sunt incluse societati nationale de factoring din mai multe tari capitaliste dezvoltate si din unele in curs de dezvoltare.

In ultimul timp, activitatea de factoring international a inceput sa se practice tot mai mai larg in efectuarea de servicii reciproce de catre societatile de factoring incluse in lant, pentru a deservi in comun pe diferiti aderenti(furnizori-exportatori ) si clienti (importatori).