1.Originea practicii bancare Tablele de cotabilitate, care au fost descoperite sub ruinele templului Uruc din Mesopotamia, in perioada cuprinsa intre anii 3400 si 3200 inaintea erei noastre, dovedesc faptul ca, practica bancara, isi are originea in antichitate. Arheologii, au facut cunoscut faptul ca, in acele timpuri, templul reprezenta, pe de o parte, un loc de cult iar pe de alta parte era locul care permitea si dadea posibilitate pentru adapostirea bogatiilor si a produselor de natura agricola. In acea perioada: ,,Preotii realizau un dublu scop: obtineau recunostinta si un mic profit. in masura in care aceste temple depozitau si bunuri perisabile, cum sunt de pilda cerealele, singura modalitate de pastrare indelungata era tocmai imprumutul de consumatie, care se restituia din recolta urmatoare. Avantajul era reciproc. Pentru fideli se asigura plasarea bogatiei intr-un loc sigur iar pentru preoti se realiza un profit substantial." (Turcu, 1994) Tot in acele timpuri, proprietarii de terenuri cat si negustorii, practicau imprumuturi cu dobanda. Aceste imprumuturi cu dobanda erau controlate de catre autoritati. Codul Hammurabi mentioneaza, faptul ca aparitia contractului de cont curent, este rezultatul combinarii intre contractele bancare, si contractul de comision, avand o vechime de peste patruzeci de secole. La inceput, s-a practicat comertul cu produse agricole in baza unor contracte care se incheiau intre preoti si comisionari, ce aveau ca obiect produse agricole care urmau sa fie vandute de catre comisionari, pentru obtinerea unui comision, cu obligatia de a consmna tot ceea ce intermediau la caseria preotului sau a proprietarului. Codului Hammurabi, toate contractele de imprumut erau vizate de functionari regali. iar mai tarziu in Cartea Exodul din Biblie, se mentioa faptul ca: "Daca vei imprumuta cuiva din poporul meu, saracului de langa tine, nu te vei purta cu el ca un creditor si nu-i vei cere dobanda". ,,Ca o consecinta a anumitor relatii de productie istoriceste determinate, pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii au aparut banii, ca un produs necesar al procesului de schimb." (Kiritescu si Dobrescu, 1998) In dezvoltarea istorica a omenirii, s-a ajuns la un moment dat, ca bunurile, nu mai puteau fi utilizate ca mijloc universal de schimb, cauzate de faptul ca, au aparut probleme legate de greutate, de transport, de depozitare, in mutarea bunurilor dintr-u loc in altul. Asa a aparut, o noua necesitate, care sa intermedieze schimbul si sa inlocuiasca trocul, care s-a practicat pana atunci. La inceput, banii, au aparut sub forma de monede metalice. Se vorbeste de aparitia monedelor, prin secolul al- X-lea, inainte de Hristos in China si apoi, in secolele al - VII -lea si respectiv al-VI-lea, inainte de Hristos in Europa. Pe teritoriul Romaniei, se vorbeste Pe teritoriul Romaniei, se vorbeste de monede, aproximativ din perioada in care isi fac aparitia si iropa, respectiv, din secolele al - VII -lea si respectiv al-VI-lea, inainte de Hristos. Primele monede au fost cele greco-macedonene, denumite drahmele de argint, pe care geto dacii au inceput sa le emita aproximativ in anul 300 In jurul secolului al saselea, inaintea erei noastre, are loc emiterea de moneda. Primele monede s-au batut in sanctuare si in orasele comerciale. Este ocazia cu care, apar imprumuturile si camata. Din acesta perioada se vorbeste de evidentierea monedelor in conturi si de aparitia bancilor. 2.Aparitia si constituirea bancilor Aparitia banilor, a determinat si aparitia bancilor, proces care pe parcursul timpului, s-a dovedit a parcurge drumul de la simplu la complex, atingand un inalt grad de perfectionare si de diversificare, in succesiunea evenimentelor si a aparitiei bancilor. Incepand din sec. IV, se constituie banci publice administrate sau controlate de functionari. Pe langa rolul propriu-zis bancar, aceste banci mai aveau sarcina strangerii impozitelor si dreptul de a bate moneda si procedeaza la efectuarea operatiunilor de compensare intre banci. Spre deosebire de greci, la italieni, bancile private, apar mai tarziu si au sediul central in Roma, unde au posibilitatea sa beneficieze si de un extras de cont care servea pentru a vizualiza operatiunile, respectiv datoriile, creantele si soldul contului deschis la banca.. In secolul VI, ,, Justinian codifica uzurile romane in domeniul bancar, fixand dobanda la 6% anual, cu unele exceptii justificate (imprumutul maritim poate urca dobanda pana la 12% pe cand cel acordat bisericilor nu poate depasi 3%). Dimpotriva, mai receptiv la poruncile bisericii, Occiden!tul adopta masuri drastice. in anul 789 Charlemagne extinde si asupra laicilor interdictia de a percepe dobanda." (Turcu, 1994) In Europa Occidentala, o data cu dezvoltarea si diversificarea afacerilor se dezvolta si comer!tul bancar. Apar concepte si termeni noi, concretizati in: banca, bancher, ban, cambie, bancruta.
[1] Turcu,I., (1994) "Drept bancar, Operatiuni si contracte bancare", Ed.Lumina Lex [2] Kiritescu,C.,C., Dobrescu,E.,M., (1998) "Bancile, mica enciclopedie", Editura Expert, Bucuresti [3] Turliuc,V., Cocris, V., (2005) ,,Moneda si Credit", Editura Ankarom, Iasi [4] Nitu, I., (2006) ,,Control si audit bancar", Editura Expert, Bucuresti [5] H.G. 99/2006
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
