Capitolul 1: Consideratii generale privind analiza rentabilitatii 3 1.1. Obiectivele si necesitatea diagnosticului rentabilitatii 3 1.2. Rentabilitatea - expresie a eficientei economice 5 1.3. Profitul - imagine fidela a rentabilitatii 8 CAPITOLUL 2 10 2.1. Indicatorii de masurare a rentabilitatii 10 2.1.1. Indicatori exprimati in marimi absolute 10 2.1.2.Indicatori exprimati in marimi relative 11 2.2. Analiza indicatorilor de determinare a rentabilitatii 15 2.2.1. Analiza diagnostic a profitului 15 2.2.2. Analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate 17 Capitolul 3: Studiu privind diagnosticul rentabilitatii si cai de imbunatatire a profitabilitatii la S.C. Morarit Panificatie Roman S.A 20 3.1.Prezentarea societatii S.C."Morarit Panificatie"Roman S.A 20 3.1.1. Activitatea societatii comerciale 20 3.1.2. Managementul si structura organizatorica 20 3.2. Analiza profitului 21 3.2.1. Analiza structurala a profitului 21 3.3. Analiza ratelor de rentabilitate 24 3.3.1. Analiza ratei de rentabilitate economica 24 3.3.2. Analiza ratei de rentabilitate financiara 26 3.3.3. Analiza ratei de rentabilitate comerciala 27 3.3.4. Analiza ratei resurselor consumate 29 3.4. Posibilitati de imbunatatire a rezultatelor rentabilitatii la intreprinderea analizata 30 Anexe 32 BIBLIOGRAFIE
Capitolul 1: Consideratii generale privind analiza rentabilitatii 1.1. Obiectivele si necesitatea diagnosticului rentabilitatii Diagnosticul rentabilitatii, in practica evaluarii, are o pozitie cheie, deoarece pe langa faptul ca ofera informatii despre situatia prezenta si trecuta, ofera posibilitatea de a preciza viitorul activitatii ce constituie obiectul evaluarii. Diagnosticul rentabilitatii ocupa un loc important in cadrul analizelor financiare realizate atat de managerul financiar, cat si de diverse institutii specializate in aceasta activitate. Diagnosticul este precedat de analiza si reprezinta fundamentul deciziilor financiare tactice si strategice adoptate de intreprindere. Asadar, analiza si diagnosticul financiar nu pot fi separate; diagnosticul nu poate fi intocmit fara analiza, iar analiza nu are sens daca nu este urmata de o etapa de sinteza si de interpretare, adica de diagnostic. Studiul rentabilitatii este necesar in primul rand pentru cumparator, dar si pentru vanzator cat si pentru procesul privatizarii. Cu cat afacerea este mai rentabila cu atat valoarea ei, si implicit pretul, va fi mai mare. In al doilea rand, cercetarea rentabilitatii este necesara pentru aplicarea metodelor de evaluare bazate pe randament, indiferent de modul de exprimare a acestuia:profit net, dividend pe actiune, flux de disponibilitati. Sursa principala de informare pentru diagnosticul rentabilitatii este "Contul de profit si pierdere" in care atat veniturile cat si cheltuielile sunt structurate pe genuri de activitati: - activitatea de exploatare (de baza); - activitatea financiara, cu referire la participatiile cu capital propriu la alte firme, folosirea capitalului imprumutat, veniturile si cheltuielile din diferentele de curs valutar; - activitatea exceptionala, veniturile si cheltuielile ce nu sunt legate de activitatea normala a intreprinderii: operatii de capital, despagubiri si penalitati, perisabilitati si/sau lipsuri la inventar, donatii, subventii primite sau acordate, cedare de active. Diagnosticul financiar al rentabilitatii este un instrument utilizat cu succes de cei care doresc valorificarea rezultatelor si a potentialului firmei fata de alti investitori. Diagnosticul financiar propune unele judecati asupra sanatatii financiare a firmei pornind de la situatia "punctelor forte" si a "punctelor slabe" ale gestiunii financiare. Prin el se pot aprecia riscurile trecute, prezente si viitoare ce decurg din situatia financiara, precum si performantele acesteia, oferind acele solutii pentru diminuarea riscurilor si imbunatatirea rezultatelor. Diagnosticul rentabilitatii este scopul final al analizei financiare orientate spre utilizatorii sai : managerul firmei, salariatii, investitorii, fiecare apreciind diferit riscurile, potrivit pozitiei sale in firma. Diagnosticul financiar are un rol deosebit in activitatea practica prin faptul ca ofera o baza de date si informatii cu diverse utilizari, cum ar fi:orientarea deciziilor de investitii, de finantare si de distribuire a dividendelor; elaborarea previziunilor financiare; evaluarea rentabilitatii asteptate de firma; evaluarea actiunilor firmei pe piata de capital; evidentierea disfunctionalitatilor sau elementelor nefavorabile in situatia financiara si a performantelor firmei; arata perspectivele probabile de evolutie a firmei si propune actiuni de intreprins pentru ameliorarea sau redresarea situatiei si a perfomantelor firmei. Pentru investitorii actuali cat si pentru cei potentiali , diagnosticul financiar este un mijloc prin care se poate realiza o cunoastere obiectiva, oportuna, a modului cum sunt sau pot fi fructificate in viitor investitiile lor. Altfel spus, diagnosticul financiar are rolul de a verifica daca activitatea firmei este suficient de rentabila pentru a genera venituri care ii vor permite remunerarea investitiilor de capital si rambursarea lor. Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare are urmatoarele obiective generale: - evidentierea disfunctionalitatilor in situatia financiara si a performantelor firmei; - identificarea cauzelor dificultatilor prezente sau viitoare; - prezentarea perspectivelor de evolutie ale firmei si propunerea unor actiuni pentru ameliorarea sau redresarea situatiei financiare a firmei. Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor, rolul analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic, interior sau exterior. Diagnosticul financiar interior este angajat intr-o actiune de evaluare a expunerilor la riscurile semnificative, determinand, in prealabil, punctele tari si punctele slabe ale activitatii de control intern. Astfel de situatii apar in fundamentarea programului de activitate care se bazeaza pe un examen complex al evolutiei si starii firmei. Obiectivele diagnosticului financiar interior vizeaza punctul de vedere al actionarilor si al participantilor la viata firmei.Acest diagnostic abordeaza toate problemele privind dimensiunea, structura si utilizarea potentialului intern, valoarea patrimoniala, rentabilitatea etc., deoarece se bazeaza pe intregul sistem de informatii privind activitatea firmei. Diagnosticul financiar necesar managerului vizeaza raspunsul la patru intrebari esentiale: a) cresterea: cum a evoluat activitatea firmei in perioada examinata si care a fost ritmul cresterii in raport cu sectorul de activitate in care acesta functioneaza; b) rentabilitatea: daca rezultate obtinute au fost pe masura mijloacelor folosite si in ce masura cresterea a fost insotita de o rentabilitate sufcienta; c) echilibrul: care este structura financiara a firmei si daca aceasta este echilibrata, in contextul raportului intre masele de capitaluri pentru un suport financiar convenabil; d) riscurile:care sunt acestea, daca firma prezinta puncte de vulnerabilitate si daca exista un risc de faliment sau nu. Cunoasterea rezultatelor obtinute de firma intr-o anumita perioada permite evaluarea performantelor inregistrate care se reflecta in echilibrul financiar. In acest sens, sunt urmarite indeosebi : solvabilitatea si lichiditatea firmei: rentabilitatea economica si financiara de care se leaga riscul economic si financiar; fluxurile financiare in timpul unuia sau mai mutlor exercitii financiare. Relatia dintre obiectivele diagnosticului financiar si mijloacele si instrumentele la care se recurge pentru realizarea lui sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel nr. 1 : Mijloacele si instrumentele utilizate in analiza performantelor financiare ale firmei Orientari ale analizei Mijloace si instrumente utilizate de analiza Studiul echilibrului financiar si al riscului de faliment Analiza Bilantului si al Tabloului de fluxuri financiare ofera: - relatia de trezorerie; - ratele Studiul performantelor financiare Analiza contului de rezultate permite: -masurarea soldurilor de gestiune; -analiza ratelor; - evolutia volumului de activitate asupra rezultatului; Diagnosticul exterior abordeaza toate problemele legate de parteneriii externi: investitori, actionari, creditori etc. Ei sunt interesati de situatiile economico-financiare ale firmei, de cunoasterea performantelor sale si de riscurile pe care si le asuma angajand relatii cu aceasta. De asemenea, institutiile bancare folosesc o astfel de analiza ca instrument de fundamentare a deciziilor de acordare a creditelor. Rentabilitatea si perenitatea firmei sunt cea mai buna garantie a rambursarii creditelor pentru banci.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
