Cap.1. Despre C.F.I pag.2 1.1. Istoric pag.2 1.2. Organizarea C.F.I pag.5 Cap.2.Obiective pag.8 Cap.3.Resurse pag.14 Cap.4. Politici de finantare pag. 15 Bibliografie pag.17
Cap.1. Despre Corporatia Finaciara Internationala Cap.1.1 Istoricul C.F.I. C.F.I. este membra a Grupului Bancii Mondiale, compusa din Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (I.B.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (I.F.C.), Asociatia Internationala de Dezvoltare (I.D.A), Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (M.I.G.A.) si Centrul International de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investitiilor (I.C.S.I.D.). Chiar daca Banca Mondiala isi canalizeaza eforturile in directia sustinerii si stimularii sectorului privat, un rol important in aceasta directie revine, insa, Corporatiei Financiare Internationale. 1.1.1 Statutul C.F.I. Crearea C.F.I. in anul 1956 a fost primul pas facut de comunitatile internationale pentru a incuraja investitiile din sectorul privat in tarile in curs de dezvoltare. Statutul C.F.I. a intrat in vigoare la 20 iulie 1956, cand conditia ca un numar de minim 30 de tari sa subscrie minim 75 milioane de USD la capitalul C.F.I. a fost indeplinita. Capitalul initial aprobat a fost de 100 milioane de USD. Primele 31 de state membre la data de 20 iulie au fost: Islanda, Canada, Ecuador, Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Mexic, Costa Rica, Etiopia, Peru, Republica Dominicana, Marea Britanie, Panama, Ceylon, Haiti, Guatemala, Nicaragua, Bolivia, Honduras, India, El Salvador, Pakistan, Iordania, Suedia, Norvegia, Japonia, Danemarca, Finlanda, Columbia, Germania si Franta. La acea data capitalul subscris era in valoare de 78,36 milioane de USD. In Statut s-au consacrat trei principii de baza, fondatorii insistand ca C.F.I. sa: o sa adopte principiul afacerilor, asumandu-si toate riscurile comerciale ale investitiilor facute, fara a accepta garantii guvernamentale, iar profitul sa fie obtinut in urma operatiilor realizate; o sa fie un broker onest, folosindu-se de abilitatile sale unice de a fi o corporatie detinuta de catre guverne pentru ,,a aduce la un loc oportunitatile de investitii, interne si de capital privat, si un management cu experienta"; o sa joace un rol de catalizator, investind doar in proiecte pentru care "suficient capital privat nu este disponibil in conditii rezonabile." 1.1.2. Lansarea C.F.I. La data de 24 iulie 1956 Robert L. Garner a fost numit Presedintele C.F.I. de catre Consiliul Director. Dumnealui se distinge prin faptul ca a fost singurul Presedinte care a detinut aceasta functie fara a fi in acelasi timp si Presedinte al Bancii Mondiale. Toti succesorii acestuia au primit titlul de ,,Vicepresedinte Executiv", iar Presedintele Bancii Mondiale fiind deasemenea si Presedintele C.F.I. Garner a deschis conferinta de presa inaugurala in ziua urmatoare spunand ca C.F.I. este prima organizatie inter-guvernamentala, care a avut ca obiectiv principal promovarea initiativei private. El credea in initiativa privata ca fiind cea mai eficienta si dinamica forta pentru dezvoltarea economica. C.F.I. ar aduce beneficii nu doar pentru statele subdezvoltate ci si pentru statele industriale. Exista un interes crescut pentru investitii si expansiune din partea companiilor stabilite in tarile dezvoltate. Intreprinderea privata a fost singura arma pe care comunismul nu o detinea iar lumea libera da. Acesta a fost unul din motivele pentru care, dupa cativa ani de pregatiri, a fost intampinata pozitiv aceasta noua organizatie.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).