Dobanda este acea suma de bani pe care debitorul o plateste creditorului, ca pret pentru folosirea disponibilitatilor banesti, pana la data scadentei. Creditorul poate fi o institutie bancara in cazul creditului, sau o persoana fizica sau juridica in cazul depozitelor. De regula, rata dobanzii pe care debitorul trebuie sa o plateasca se stabileste de comun acord a celor doua parti si apare in contract, aceasta numindu-se dobanda conventionala remuneratorie. In cazul in care nu se respecta rambursarea imprumutului la termenul stabilit, se aplica o dobanda penalizatoare, de regula fiind mai mare. Daca in contractul de imprumut nu s-a fixat o rata a dobanzii, se aplica dobanda legala precizata de lege. Aceasta dobanda este egala cu nivelul dobanzii de politica monetara a BNR. Rata dobanzii este exprimata procentual pe o perioada de timp de un an. In cazul depozitelor la banca dobanda poate fi simpla sau compusa iar in cazul creditelor acordate de banci putem intalni dobanda fixa sau dobanda variabila. In cazul dobandei fixe rata dobanzii lunara va ramane aceeasi pe toata perioada de rambursare a imprumutului. Daca rata dobanzii este variabila, aceasta se va modifica pe perioada de rambursare la intervale regulate. Nivelul dobanzii bancilor comerciale se determina pe baza ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Aceasta rata a dobanzii reprezinta o medie aritmetica. Banca centrala stabileste si nivelul ratei de refinantare care are un nivel fix. Ratele dobanzilor de referinta ale pietei monetare interbancare ROBID-ROBOR sunt calculate in fiecare zi si rezulta din media tranzactiilor efective dintre banci. ROBID este acel pret la care banca cumpara lichiditate in moneda nationala iar ROBOR este pretul la care banca ofera lichiditate in moneda nationala. Preturile pentru ROBID-ROBOR sunt afisate in fiecare zi la ora 11 si timp de 15 minute acestea nu pot fi schimbate. Exista o limita superioara pentru ROBOR stabilita de BNR. In acest fel fiecare banca isi arata pentru fiecare scadenta preturile de cumparare si vanzare de lichiditate, urmarindu-se realitatea asupra pietei interbancare. O crestere a ratelor dobanzii inseamna ca lichiditatea se scumpeste din motive multiple, pe termen scurt, insa pe termen lung lichiditatea din piata este influentata doar de banca centrala. Daca o banca pune un pret ROBOR ridicat atunci nu vrea sa ofere lichiditate, iar daca pune un pret ROBID mare asta inseamna ca vrea sa atraga lichiditate. In mod invers, daca o banca pune un pret ROBID mai mic nu vrea sa atraga lichiditate iar daca vrea sa ofere lichiditate va pune un pret ROBOR scazut. Rata dobanzii este un fenomen de piata , se stabileste pe baza cererii si ofertei de lichiditate. Piata interbancara functionand pe baza cererii si ofertei, atunci cand lichiditatea este abundenta, pretul va scadea iar cand aceasta este rara pretul ei va creste. In acelasi timp, daca lichiditatea este excesiva dobanzile vor scadea, ceea ce va provoca o depreciere a cursului valutar. In schimb, daca lichiditatea de pe piata nu este suficienta, ratele dobanzii vor creste provocand si o apreciere a monedei nationale. Pe langa aceasta rata, mai exista si o rata naturala a dobanzii care este determinata de economisirile si investitiile ex ante. Factorii reali sunt cei care influenteaza aceasta rata care arata echilibrul de pe piata bunurilor. Daca se tinteste echilibrul in economia reala, atunci politica monetara trebuie sa puna rata dobanzii la nivelul ratei naturale, in acest caz fiind inflatia stabila. Inflatia depinde de bancile centrale, care au facut ce a depins de ele pentru a crea bani: initial au redus ratele dobanzii la 0, apoi au efectuat relaxari cantitative, pentru a ajunge in prezent la practica dobanzilor negative asupra rezervelor excedentare. Sarcina principala a bancii centrale este aceea de a mentine stabilitatea preturilor. O banca centrala trebuie sa aiba in vedere mecanismul de transmisie a politicii monetare, prin controlarea agregatelor monetare si prin rata de politica monetara. Pentru a afla performanta si credibilitatea unei banci centrale trebuie analizate nu doar stabilitatea preturilor ci si stabilitatea financiara. Aceasta se rezuma intr-o reglementare si supraveghere a sectorului bancar si dezvoltarea instrumentelor macroprudentiale. In judecata bancilor centrale este implicata si conduita bancilor comerciale.
Citu, F., Despre ROBID-ROBOR, florincitu.wordpress.com Croitoru, L., Incarcatura psihologica a primei cresteri a ratei dobanzii, www.opiniibnr.ro Croitoru, L., Politica monetara in 2016, www.opiniibnr.ro Croitoru, L., Incotro se indreapta politicile monetare in economiile dezvoltate?, www.opiniibnr.ro Daianu, D., Cine judeca conduita (optimul) politicii monetare, www.opiniibnr.ro Daianu, D., Ce se cere bancilor centrale, www.opiniibnr.ro Diaconu, R., ROBOR si supraindatorarea - Bancherii acuza autoritatile de presiunile inflationiste, cursdeguvernare.ro Isarescu, M., "Ce poate si ce nu poate face o banca centrala" prezentare pentru proiectul educational BNR "Academica", 11.02.2013. Brasov, www.bnr.ro Isarescu, M., Discurs in cadrul conferintei "Inflatia in ultimii 10 ani", 03.12.2018, Bucuresti, www.bnr.ro Logec.ro, De ce cresc dobanzile, Mitica?, logec.ro Logec.ro, Cum a facut Senatul dobanda mai mica decat a facut-o Ceausescu, logec.ro Radulescu E., Misterele (de nepatruns?) ale pietei. Azi, despre ROBOR, www.opiniibnr.ro
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
