Procesul bugetar

Procesul bugetar presupune un ansamblu de acțiuni și măsuri întreprinse de instituțiile specifice ale statului în vederea aplicării politicilor financiare ale partidelor politice și ale guvernelor pe care le reprezintă, prin intermediul bugetului public.

În cadrul etapelor procesului bugetar are loc investirea cu putere de lege a nivelurilor resurselor publice prognozate a fi realizate în exercițiul bugetar respectiv, precum și a nivelului plăților de casă admise în vederea achiziționării de bunuri, utilități și servicii publice de care să beneficieze membrii acelei societăți în perioada exercițiului bugetar respectiv.

În unele situații, cu prilejul aprobării de către legislativ a Legii bugetului de stat, a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat sau a bugetelor fondurilor speciale, prin reglementările respective se pot efectua și unele modificări ale legilor organice în vigoare cu privire la politicile fiscale sau bugetare în care situațiile acestea sunt suspendate pe perioada exercițiului bugetar respectiv, deoarece ele cad de pe acum sub incidența acelei legi bugetare.

De obicei, problemele privind reglementarea politicilor fiscale și a celor bugetare sunt lăsate pe seama actelor normative speciale care le pun în mișcare. Pe acest fundal, an de an, legile bugetare aprobă nivelurile resurselor publice posibil de colectat din economie, precum și destinația acestora.

Activitățile procesului bugetar se desfășoară într-un cadru constituțional(legal) și administrativ-instituțional, care prezintă particularități de la țară la țară, determinate de evoluția istorică a fiecăreia dintre ele. Indiferet de particularități și de condiționalități, procesul bugetar prezintă însă și trăsături comune, și anume:

- este un proces de decizie, întrucât esența sa constă în alocarea resurselor bugetare limitate pentru bunurile publice, care de regulă se caracterizează printr-o presiune a cererii;

- este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de forțele pieței, ci de cetățeni, de grupuri de interese prin mecanismul reprezentativității și al votului;

- este un proces complex, cu mii de participanți (instituții publice, administrații publice, organizații politice și sindicale);

- este un proces ciclic, care se desfășoară într-o ordine temporală bine precizată, consecință a principiilor bugetare, îndeosebi a principiului anualității și a principiului publicității.

În trecut, teoria bugetară clasică atribuia Parlamentului puterea de decizie în domeniul financiar, controlul încasărilor și cheltuielilor bugetare fiind consecința sistemelor politice din acele vremi, simplitatea problemelor financiare ale epocii oferind parlamentarilor posibilitatea asamblării informațiilor necesare pentru adoptarea deciziilor.

Evoluția democratică a regimului parlamentar, manifestată prin introducerea sufragiului universal, a consolidat autoritatea Parlamentului în condițiile creșterii prerogativelor Executivului, modificând, totodată, mentalitățile parlamentarilor confruntați cu limitările impuse de Guvern.

Deci, elaborarea principalelor decizii bugetare se deplasează la nivelul Guvernului, al organismului său specializat - Ministerul de Finanțe, adoptarea proiectului de buget de către Parlament constituind un compromis în favoarea Executivului.

Etapele procesului bugetar, constau în:

a) elaborarea proiectului de buget;

b) aprobarea bugetului;

c) executarea bugetului;

d) controlul execuției bugetului;

e) raportarea execuției bugetului;

f) aprobarea contului general de execuție a bugetului.

Elaborarea proiectului de buget

Proiectul de buget este elaborat de puterea executivă ale statului - guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administrației publice centrale de stat - din rândul cărora un rol important îl au Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și alte ministere și instituții centrale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă etc.

Ca urmare acestor prerogative, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor propriu-zise se elaborează de guvern prin intermediul organelor sale de specialitate, în primul rând prin Ministerul Finanțelor Publice, în cazul țării noastre. Acesta întocmește proiectele bugetare pe baza indicatorilor macroeconomici și sociali realizați pe perioadele anterioare și proiectați pe perioadele de plan, a politicilor și strategiilor economico-sociale, a propunerilor ordonatorilor principali de credite, în contextul politicilor fiscale și a celor bugetare avute în vedere, la a cea dată, a posibilităților de finanțare a deficitului bugetar și de echilibrare a bugetelor locale.