Control financiar

1. Control financiar

1.1. Conceptul de control financiar

Controlul financiar, componentă a sistemului general de control al activității economico-sociale și o formă de manifestare a funcției de control a finanțelor, reprezintă un ansamblu organizatoric integrat ce acționează sistematic și unitar în vederea prevenirii abaterilor și neajunsurilor.”

Controlul financiar în opinia autorilor Ion Florea și Radu Florea reprezintă ”controlul care acționează în sfera relațiilor financiare, fiscale și de credit, urmărind cu prioritate constituirea și utilizarea fondurilor la toate nivelurile economiei naționale și asigurarea unei eficiențe maxime.”

Nadia Cerasela Dariescu definește controlul financiar ca fiind ”acea latură a controlului economic, care are ca obiectiv cunoașterea de către stat a modului în care sunt constituite, repartizate și utilizate mijloacele materiale și financiare de către regiile autonome, societățile comerciale, diferite instituții și alți agenți economici, precum și modul de realizare și cheltuire a banului public de către: regiile autonome, societățile comerciale care au capital de stat, instituțiile publice; asigurarea echilibrului financiar; realizarea eficienței economico-financiare, dezvoltarea economiei naționale și înfăptuirea progresului social.”

Rezumând, controlul financiar poate fi definit astfel:

• Activitatea de verificare, supraveghere, interpretare a valabilității unor operații financiare și documente primare, evidențe tehnico-operative și contabile

• Analiza permanentă sau periodică a unei activități sau situații financiare pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire și de eliminare a abaterilor

• Formă de control a activității economico-sociale din punct de vedere financiar

• Modalitatea de realizare în practică a funcției de control a finanțelor, având ca sferă de cuprindere relațiile de natură bănească ce apar în procesul mobilizării de venituri și a redistribuirii din sectorul public și privat.

1.2. Obiectul controlului financiar

Controlul financiar asigură buna funcționare a activității economice, acționează sistematic în vederea prevenirii abaterilor și deficiențelor, creșterii eficienței, apărării patrimoniului, cunoașterii modului de respectare a legalității cu caracter economic și financiar, stabilirii răspunderii pentru pagube sau nerespectarea disciplinei de gestiune. Totodată, controlul financiar contribuie la buna folosire a mijloacelor materiale și financiare, la conducerea cât mai eficientă a activității economico-sociale.

Obiectul controlului financiar îl formează actele și operațiunile emise sau înfăptuite de agenții economici, instituțiile publice, precum și de alți participanți la viața economico-financiară a statului, profesioniștilor domeniului revenindu-le sarcina să urmărească dacă actele operațiunilor examinate îndeplinesc condițiile de legalitate, operativitate, eficiență, economicitate și realitate.

Așadar, controlul financiar are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fără justificare economică, imobilizarea de mijloace economice, de a asigura sporirea profitului în folosirea resurselor materiale, financiare și de muncă.

1.3. Metodologia de exercitare a controlului financiar

Metodologia de control utilizează atât căi și modalități proprii de cercetare și acțiune cât și instrumente metodologice ale altor discipline științifice, cum sunt cele ale analizei economico-financiare, matematicii, contabilității, organizării și conducerii, dreptului, informaticii etc.

Controlul financiar nu beneficiază de o metodologie unitară de exercitare, diferite forme de control exercită și valorifică diferențiat constatările pe aceleași obiective de control. Totuși, practica de control financiar a impus o metodologie care se compune din procedee de control financiar, care la rândul lor se pun în practică prin anumite tehnici și metode.

Componenta principală a metodologiei de control o constituie ansamblul procedeelor de cercetare, cunoaștere și perfecționare a activității economice și financiare și anume:

- Studiul general prealabil asupra activității ce urmează a se controla;

- Controlul documentar contabil;

- Controlul faptic;

- Analiza economico-financiară;

- Controlul total și prin sondaj;

- Finalizarea (valorificarea) constatărilor controlului etc.