Telescoape Astronomice

Corpurile cosmice emit diferite forme de radiatii, dar cel mai adesea undele luminoase si radio ating suprafata Pamantului. De aceea se folosesc telescoape optice si radio pentru a studia Universul. Telescoapele optice aduna mai multa lumina decat ochiul uman. Irisul Ochiului normal nu se poate deschide mai mult de 8mm. Un telescop cu apertura de diametrul de 80mm are o suprafata colectoare de 100 de ori mai mare. Astfel se va aduna de 100 de ori mai multa lumina si va arata stele care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Telesoapele folosite de astronomi au aperturile mult mai mari. Telescopul din Mount Palomar, California USA, are o apertura de 5m. Cu cat diametrul telescopului este mai mare, cu atat steaua va aparea mai luminoasa si astronomul va putea sa vada mai departe in spatiu. De asemenea, deoarece telescoapele maresc obiectele, ele arata detalii mici care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Mijlocul prin care telescopul aduna lumina pentru a forma imaginea se numeste obiectiv. Acesta poate fi o lentila sau oglinda curbata. Un telescop cu o lentila-obiectiv se numeste refractor, sau telescop refractor, pentru ca lentila functioneaza refractand (indoind) lumina. Daca obiectivul este o oglinda, telescopul este numit reflector, sau telescop reflector. In ambele cazuri, se foloseste o lentila oculara pentru a mari imaginea formata de obiectiv. Primele refractoare erau pline de defecte optice. Cea mai grava dintre acestea a fost aberatia cromatica - formarea de imagini colorate in jurul imaginii. Folosind lentile subtiri cu distanta focala mare se micsora aberatia cromatica, dar astfel telescoapele puternice deveneau extrem de masive, unele cu o lungime de peste 45 de metri. Totusi, folosind asemenea telescoape, suspendate de un aranjament complex de stalpi si scripeti, s-au facut multe descoperiri despre sistemul Solar. Telescoapele refractare moderne folosesc lentile facute din doua tipuri de sticla. Aberatia cromatica a unui element o anuleaza pe cea a urmatorului, astfel incat se produce o imagine practic lipsita de culoare. O asemenea lentila este acromatica, adica fara culoare. Inventia lentilei acromatice a dus la dezvoltarea refractorului de 0, 47m folosit pentru descoperirea micutei stele albe pitice de mica luminozitate ce o insoteste pe Sirius. Cele mai mari refractoare construite vreodata sunt telescopul de 0. 91m din Observatorul Lick si cel de 1. 01m din Observatorul Yerkes, ambele fiind americane si ambele folosite si in prezent. Marimea refractorului are o limita superioara, iar telescopul de la Yerkes se apropie de aceasta limita. Motivul este acela ca lentilele mari tind sa se surpe, pentru ca sunt sustinute doar in jurul marginii si de aceea distorsioneaza imaginea. Din fericire, daca obiectivul este o oglinda, aceasta poate fi sustinuta pe intreaga suprafata posterioara. Din acest motiv, cele mai mari telescoape optice sunt telescoapele reflectoare. Acestea ...