Stele, norii moleculari, globulele, protostelele, stelele tinere, piticele albe, supernovele

Nasterea unei stele dureaza milioane de ani si are mai multe etape: in interiorul unui nor molecular se formeaza globule, care devin protostele si apoi stele.

In unele nebuloase (imensi nori de gaz si pulbere) materia este mai densa si mai concentrata si formeaza nori moleculari (ce se afl intr-un echilibru foarte fragil). Masa lor poate fi mai mare decat a soarelui si temperatura materiei este foarte scazuta -250 pana la -260 C. orice unda de soc provenita de la explozia unei stele apropiate poate distruge acest echilibru si norul se fragmenteaza in roiuri de materie.

Roiurile rezultate din distrugerea norilor se transforma cu timpul in globule intunecate. Aceste globule au masa de 200 de ori mai mare ca cea a soarelui, sunt de marimea intregului sistem solar, au temperaturi scazute si sunt intunecate. Cu trecerea timpului devine mai densa si mai calda si se transforma in protostea care straluceste.

Au sclipirea neregulata deoarece sunt inconjurate de gaze. In interior temperaturile pot ajunge la 10 milioane de grade declansand reactii nucleare. Unei protostele normale ii ia aproximativ 30 de milioane de ani sa devina o stea, asta depinde de masa sa, dar pentru o stea de marimea soarelui durata este doar de 300. 000de ani.

Odata nascute stelele isi iau energia din fuziunea heliului cu hidrogenul, un proces a carui durata tine in functie de masa stelei. Pentru o stea ca soarele acesta dureaza 10 miliarde de ani, pentru una de trei ori mai mare 500 de miloane de ani iar pentru una de 30 de ori mai masiva numai 6 milioane de ani.

Cu cat sunt mai grele la nastere cu atat sunt mai stralucitoare.

Cand hidrogenul din centrul stelei nu mai este suficient aceasta se mareste devine mai calda si-si schimba culoarea devenind o giganta rosie. Diametrul sau devine de la 10-pana la 100 de ori mai mare decat al soarelui si in centrul sau heliul se transforma in carbon.

Piticele albe Cand heliul din interior devine carbon steau se cvontracta si devine o pitica alba, insuficient de calda pentru a declansa noi reactii nucleare. Cu timpul steaua se raceste incetul cu incetul si devine o pitica neagra incapabila sa mai straluceasca.

Supernovele Cele mai mari stele produc elemente grele ca fierul, ele isi modifica raza, aceasta devenind de 1000 de ori mai mare decat cea a soarelui. Gazele din interiorul stelei explodeaza, ea devine de 10 miliarde de ori mai luminoasa decat soarele si se numeste supernova. Dupa explozie ramane numai miezul stelei si in functie de masa stelei aceasta devine fie o stea cu neutroni fie o gaura neagra. Stelele de neutroni Miezul ramas se comprima si se reduce la dimensiunea unei mici sfere cu diametrul de 20 km si cu masa de 500 de milioane de tone/cm3. Materia ramasa din steaua explodata devine comprimata asa incat atomii sunt striviti. Stelele de neutroni sunt foarte mici si putin luminoase incat nu pot fi observate.

Gaurile negre In alte cazuri miezul stelei explodate se transforma intr-o gaura ...