Planetele

Mercur este o planeta prea aproape de Soare pentru a fi observata usor. Perioada ei de rotatie este 2/3 din cea de revoluite, deci 58, 65 de zile, cum rezulta din cercetarile cu ajutorul radarului. Pe fata insorita temperatura ajunge pana la 400~C, iar pe fata umbrita coboara la 200~C. Atmosfera este extrem de rarefiata, deoarece vitezele termice ale moleculelor sunt aproape de viteza de evadare. Suprafata este acoperita cu cenusa vulcanica. Viata pe aceasta planeta este imposivila. Orbita sa avand o mare excentricitate, diametrul sau aparent variaza de la unitate la triplul valorii sale. Mercur nu are nici un satelit, de aceea masa acestuia nu a putut fi determinata fie prin perturbatia produsa de ele asupra unei comete sau planete mici care a trecuta prin apropiere, fie prin perturbatiile produse de ele in miscarile altor planete. Venus sau popular Luceafarul este dupa dimensiunisi masa planeta-sora a Pamantului, dar primeste de doua ori mai multa lumina si caldura de la Soare. Prezentand faze (ca si Luna), stralucirea sa variaza mult. Este astrul cel mai stralucitor al cerului (exceptand Soarel si Luna) si se poate vedea in plina zi. Stralucirea sa mare se datoreste si valorii mari a albedoului sau. Are o atmosfera densa, care nu permite observari de detaliu pe suprafata planetei. De aici rezulta dificultati mari pentru stabilirea duratei rotatie planetei. Din masurari de radiolocatie rezulta o rotatie retrograda cu perioada de 243, 5 zile pentru suprafata solida a planetei. Venus trece cam de doua ori intr-un secol prin fata discului solar; aceste treceri sunt utile pentru determinarea paralaxei Soarelui. Trecerile proxime vor avea loc in anii 2004 si 2012. Studiul atmosferei planetei dovedeste existenta bioxidului de carbon, iar recent a fost pusa in evidenta existenta vaporilor de apa. Venus nu are nici un satelit, de aceea masa acestuia nu a putut fi determinata fie prin perturbatia produsa de ele asupra unei comete sau planete mici care a trecuta prin apropiere, fie prin perturbatiile produse de ele in miscarile altor planete. Marte este planeta cel mai mult cercetata, datorita atmosferei sale rarefiate, care permite sa se vada detalii pe suprafata sa.

Excentricitatea pronuntata a orbitei sale face ca, odata cu variatia distantei la Soare, sa varieze si caldura primita de la acesta intre 36 si 52% din aceea primita de Pamant. La intervale de 15-17 ani, planeta se gaseste la distanta minima de Pamant: in 1956 a fost la 57 milioane de kilometri, in 1971 la 56 milioane km., iar in 1988 la 59 milioane km. Ziua martiana depaseste cu 37 de minute pe cea terestra. Datorita inclinarii axei sale (aproape aceeasi ca si a Pamantului), succesiunea anotimpurilor este aceeasi, dar cu o durata aproape dubla, deoarece anul martian are 678 de zile. Pe suprafata planetei se pot observa diferite formatii: Calotele polare sunt calote de gheata care-si schimba dimensiunile periodic cu anotimpuril. Mari pete roscate acopera amrea parte a discului ...