Marte

Marte (planeta) este al patrulea corp ceresc al sistemului solar. Numele acestei planete vine de la zeul roman al razboiului. Uneori mai este numita si Planeta Rosie datorita infatisarii sale vazuta de pe Pamant. Culoarea rosiatica se datoreaza oxidului de fier prezent pe suprafata planetei. Marte este o planeta terestra cu o atmosfera subtire, printre caracteristicile suprafetei se numara si craterele de impact ce amintesc de Luna, dar si vulcani, vaii, deserturi si calote glaciare polare ce amintesc de Pamant. Pe Marte se gaseste cel mai inalt munte cunoscut al Sistemului Solar Olympus Mons (26. 000 m alt. ) si cel mai mare canion Valles Marineris. In anul 2008, in trei articole publicate in revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact, urias lung de 10. 600 km si lat de 8. 500 de km care este de apoximativ patru ori mai mare decat craterul Bazinul Polul Sud-Aitken de pe Luna.

Pana la misiunea Mariner 4 din 1965 se banuia ca exista apa lichida pe suprafata planetei. Aceste banuieli se bazau pe variatiile suprafetelor luminate si a celor intunecate, in special al celor din zonele polare ale planetei, ce pareau a fi continente si mari, iar dungile negre erau interpretate ca fiind rauri. Odata cu aceasta misiune s-a dovetit ca aceste caracteristici erau doar iluzii optice, cu toate acestea Marte ar putea avea conditii de viata pentru microorganisme si apa in stare solida descoperita de misiunea Phoenix Mars Lander pe 31 iulie 2008. Marte are doi sateliti mici si diformi (Phobos si Deimos) care ar putea fi doar asteroizi capturati de gravitatia planetei. Marte poate fi vazut cu ohiul liber de pe Pamant. Magnitudinea aparenta atinge -2, 9, luminozitate depasita doar de Soare, Venus, Luna, iar Jupiterul va aparea uneori mai luminos ochiului liber. Infatisarea rosiatica a planetei se datoreaza oxidului de fier de la suprafata. Raza planetei Marte reprezinta jumatate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai putin densa, dar aria suprafetei sale este doar cu putin mai mica ca aria suprafetei uscate a Pamantului. A treia si a patra planeta de la Soare au cam aceeasi varsta, 4, 6 miliarde de ani.

Ziua martiana dureaza cu o jumatate de ora mai mult decat ziua terestra si este uneori numita sol iar anul martian dureaza aproape cat doi echivalenti pamantesti. Satelitii lui Marte sunt in numar de doi, numiti dupa cainii zeului Marte (Phobos si Deimos). Acestia sunt niste corpuri mici, intunecate si puternic marcate de cratere, la origine putand fi niste asteroizi captati de gravitatia Planetei Rosii. Satelitul Phobos, datorita perioadei sale de revolutie siderala mult mai mica decat perioada de rotatie siderala a planetei, are miscare aparenta de la vest spre est si rasare si apune de cate 2 ori intr-o zi martiana.

Marte si-a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vantul solar interactionand direct cu ionosfera martiana, tinand atmosfera mai rarefiata decat ar fi in mod normal din cauza eliminarii ...