Astronomie

ASTRONOMIE

Sistemul solar este format din Soare, 9 planete, 68 sateliti ai planetelor, un numar insemnat de corpuri mici (comete si asteroizi), si mediu interplanetar - exista mai multi sateliti planetari care au fost descoperiti dar inca nu au fost denumiti oficial. Cu mici exceptii, satelitii planetari orbiteaza in acelasi sens ca si planetele si aproximativ in planul eliptic dar nu este o regula generala pentru comete si asteroizi.

In interiorul sistemului solar se afla Soarele, Mercur, Venus, Pamant si Marte.

Planetele din exteriorul sistemului solar sunt Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto.

Orbitele planetelor sunt elipse in jurul Soarelui, desi toate, exceptand Mercur si Pluto, sunt aproape circulare. Orbitele planetelor sunt mai mult sau mai putin in acelasi plan (numite eliptice si definite de planul orbitei Pamantului). Eclipticul este inclinat doar cu 7 grade de ecuatorul Soarelui. Orbita lui Pluto este deviata de plan cu o inclinatie de 17 grade.

O modalitate pentru a ne ajuta sa vizualizam dimensiunile relative in sistemul solar este sa ne imaginam un model care este redus ca dimensiune cu un factor de 1 miliard. In acest model, Pamantul are un diametru de 1,3 cm (de dimensiunea unui bob de strugure). Soarele are un diametru de 1,5 m (aproape inaltimea unui om) si la 150 m (cat un bloc) de la Pamant. Jupiter are 15 cm in diametru (dimensiunea unei grefe mai mari) si la 5 blocuri distanta. Saturn (de dimensiunea unei portocale) este la o distanta de 10 blocuri; Uranus si Neptun (de dimensiunea unei lamai) sunt la 20 respectiv 30 blocuri distanta. Un om cu dimensiunea la aceasta scala are dimensiunea unui atom; cea mai apropiata stea ar fi la aproximativ 40000 km departare.

ASTEROIZI

Pe data de 1 Ianuarie 1801, Giuseppe Piazzi a descoperit un obiect despre care a crezut mai intâi ca este o cometa. Insa dupa ce i-a fost mai bine determinata orbita, s-a dovedit ca nu era o cometa, ci mai degraba o mica planeta. Piazzi a numit-o Ceres, dupa zeita siciliana a agriculturii. Trei alte mici corpuri ceresti au fost descoperite in urmatorii câtiva ani. Pe la sfârsitul secolului al 19-lea numarul lor a ajuns la câteva sute.

Câteva sute de mii de asteroizi au fost descoperiti pâna acum si li s-au asociat identitati temporare. Alte câteva mii sunt descoperite in fiecare an. Fara indoiala, exista sute de mii de asteroizi care sunt prea mici ca sa fie vizibili de pe Pamânt. Se cunosc 26 de asteroizi cu diametrul mai mare de 200 km. Evidenta noastra cu privire la cei mai mari asteroizi este aproape completa: cunoastem probabil 99% din asteroizii cu diametrul depasind 100 km. Cât despre cei cu diametrul intre 10 si 100 km, au fost inregistrati 50% dintre ei. Se cunosc insa foarte putine date despre cei mai mici asteroizi (probabil exista in jur de 1 milion cu marimea de 1 km).

Masa totala a asteroizilor nu o depaseste pe cea a Lunii. Exista discutii cu privire la clasificarea asteroizilor, cometelor si satelitilor. Exista multi sateliti planetari care sunt considerati mai curând asteroizi capturati. Micii sateliti ai lui Marte: Deimos si Phobos, cei opt sateliti exteriori ai lui Jupiter, Phoebe, cel mai din exterior satelit al lui Saturn si poate unii dintre satelitii descoperiti mai recent ai planetelor Saturn, Uranus si Neptun sunt cu totii mai asemanatori cu asteroizii decât cu satelitii mai mari.

Asteroizii sunt clasificati intr-un numar de tipuri dupa spectrele lor (si deci si compozitia chimica) si dupa lumina reflectata:

1. Tipul C, incluzând mai mult de 75% din asteroizii cunoscuti: foarte intunecati; similari meteoritilor compusi din carbonaceous chondrite; având aproximativ compozitia chimica la fel ca cea a Soarelui, mai putin hidrogen, heliu si alte volatile;

2. Tipul S, 17%: relativ luminosi; fier-nichel metalic amestecat cu silicati de fier si de magneziu;

3. Tipul M, incluzând majoritatea celor ramasi: luminosi; fier-nichel pur.

Mai exista aproximativ o duzina de alte tipuri, rare.

METEORITI

Un meteor e o dara luminoasa pe cer (o "stea cazatoare") produsa de intrarea unui mic meteorit in atmosfera Pamantului. De obicei, in serile cu cer senin se pot observa cateva astfel de stele intr-o ora. Pe durata ploilor de meteoriti (anuale) se pot vedea pana la 100 intr-o ora. Cei mai luminosi se numesc "mingi de foc". Daca zariti vreuna, relatati cele observate. Ploile de meteoriti sunt impresionante.

Meteoritii sunt bucati din sistemul solar, cazute pe Pamant. Cele mai multe provin din asteroizi, unele insa provin din comete. Cateva sunt de origine Lunara (23) sau Martiana (18).

Un numar mare de meteoriti intra in atmosfera Pamantului in fiecare zi, aducand peste 100 de tone de substanta. Sunt totusi foarte mici, fiecare avand cateva miligrame. Doar cei mai mari reusesc sa atinga suprafata planetei devenind meteoriti. Cei mai mari gasiti vreodata au 60 de tone (Hoba, in Namibia). Viteza medie cu care intra in atmosfera este intre 10 si 70 km/sec. Doar cei mai mari insa isi mentin viteza, cei mici fiind franati la cateva sute de Km/ora de frecarea cu aerul. Cei mari reusesc insa sa atinga Pamantul cu viteza mare si produc cratere.

Un bun exemplu legat de ce poate produce un asteroid mic care loveste Pamantul este Craterul Barringer de langa Winslow, Arizona. S-a produs acum 50.000 ani in urma unui impact cu un meteor de fier de circa 30-50 metri diametru. Craterul are 1200 metri diametru si 200 adancime. Circa 120 cratere de impact au fost identificate pe Pamant pana acum Un impact cu o cometa sau cu un asteroid de dimensiunea lui Hephaistos sau SL9 este responsabil probabil de disparitia dinozaurilor de acum 65 milioane de ani. A lasat un crater de 10 Km, ale carui urme mai pot fi vazute in jungla de langa Chicxulub in Peninsula Yucatan.

ASTRONAUTI

Iuri Alexeievich Gagarin

S-a nascut pe 9 martie 1934, la Moscova. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica, iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961, cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1, cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. La intoarcere, cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta, ajungand pe un camp din Siberia. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru, realizand totodata si primul inconjur complet al planetei, durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute.

Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion, in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala.