Asigurările în Republica Moldova

Introducere

Activitatea de asigurare a apărut din nevoia firească de protecţie a omului împotriva calamităţilor naturii, împotriva consecinţelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existenţă în condiţiile pierderii sau limitării capacităţii de muncă în urma bolilor sau bătrâneţii. Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în a găsi cele mai bune forme de protecţie. În organizarea şi apărarea vieţii lor, ca şi în procesul producerii bunurilor materiale şi desfăşurarea altor activităţi, oamenii s-au aflat într-o luptă continuă cu unele fenomene ale naturii care pot împiedica desfăşurarea normală a activităţii umane.

Asigurarea este o activitate economico-socială care constă în protecţia persoanelor fizice şi juridice în calitate deasiguraţi împotriva diverselor riscuri şi este realizată de către societăţi specializate, în calitate de asigurători.

Totodată asigurarea reprezintă o operaţiune economico-financiară prin care partea denumită asigurător despăgubeşte, în cazul producerii unui eveniment nefast, partea denumită asigurat, printr-o sumă de bani ( îndemnizaţia de asigurare sau suma asigurată).

Asigurarea are la bază principiul mutualităţii, potrivit căruia fiecare asigurat contribuie cu o sumă (primă de asigurare) relativ modestă la crearea fondului de asigurare din care sunt acoperite daunele suferite.

1.Evoluţia asigurărilor în lume şi în Republica Moldova

Originile asigurărilor sunt atît de îndepărtate, încît este practic imposibil de a stabili o dată exactă de apariţie a acestora. La sf.sec.XIX etnograful, istoricianul şi arheologul american L.Morgan (1818-1881) şi economistul german F. Enghels (1820-1895), au elaborat periodizarea cultural-istorică, conform căreia, societatea umană în dezvoltarea sa a parcurs trei epoci: sălbăticia, barbaria, civilizaţia, fiecare la rîndul său incluzînd trei trepte: inferioară, mijlocie, superioară. Riscul apare la sfîrşitul treptei inferioare al sălbăticiei, cînd omul sălbatic începe să conştientizeze ce este riscul. Doar sălbaticul care nu înţelege ce e moartea, nu are sentimentul fricii faţă de ea. Sărind de pe o stîncă pe alta, el nu înţelege că riscă cu viaţa.

Ce priveşte Republica Moldova, nu putem să spunem că există careva tradiţii serioase. Asigurările pe teritoriul actual al Republicii Moldova încep din anul 1871, prin prezenţa în Basarabia a filialelor societăţilor de asigurare ruseşti. Mai putem menţiona crearea în anul 1923 a societăţii cooperatiste de asigurare “Vulturul”, care însă a existat destul de puţin, trecînd cu sediul la Bucureşti. După instalarea regimului sovietic asigurările s-au aflat în sistemul Gosstrah-ului, un sistem unic de asigurări de stat – sistem rigid de asigurare, care de cele mai multe ori a dus la tipizarea raporturilor de asigurare şi limitarea cadrului acestuia, pe prim plan fiind puse interesele statului.

În secolul al XX-lea asistăm la o perfecţionare continuă a mecanismului de asigurare. Una din cele mai importante trăsături ce caracterizează dezvoltarea sistemului mondial de asigurări la ora actuală este globalizarea pieţii mondiale de asigurări, care se prezintă printr-un proces de lichidare treptată a barierelor economice şi legislative ce separau pieţile de asigurări a unor state. Unul din exemplele elocvente ce confirmă această tendinţă, este crearea unui spaţiu de asigurări unic în ţările Uniunii Europene.

Caracteristic pentru piaţa mondială de asigurări este: existenţa unui număr important de companii de asigurare ce funcţionează în diverse forme organizaţional-juridice, concentrarea la ele a unui capital şi active enorme, o gamă extrem de largă de operaţiuni şi produse de asigurare oferite, existenţa unei legislaţii dezvoltate ce ţine de domeniul asigurărilor şi a unui sistem de supraveghere de stat viabil, existenţa diverselor asociaţii şi uniuni a asigurătorilor şi asiguraţilor, un sistem dezvoltat al intermediarilor, firme de consultaţii şi de raiting.