Asigurările de credit comercial

Procesul de extindere a asigurarilor de credit comercial a cunoscut trei etape principale. În prima etapă, asigurătorii de credit comercial încheiau asigurări doar pentru solicitanţii rezidenţi. În ce-a de a doua etapă asigurătorii de credite asigurau companiile străine care exportau către cumpărători rezidenţi în ţara asigurătorilor. În etapa actuală asigurătorii de credite oferă asigurări pentru export în mai multe ţări, ceea ce necesită o mai bună cunoaştere a pieţelor externe în vederea monotorizării riscului de credit comercial.

Asigurarea de credit oferă companiilor acoperire pentru creanţele deţinute de o companie pentru riscul de insolvabilitate a debitorilor. Din punct de vedere al companiei vînzătoare, există trei avantaje ale încheierii asigurării de credit:

1. transferul riscului. Vanzătorii transferă ciclul de neplată din partea debitorilor către companiile de asigurări. Asigurătorii de credite gestionează riscurile de credit prin diversificarea portofoliilor şi prin acoperirea acestora cu capital, fiind, din această cauză, mai în măsură să îşi asume riscurile, decît compania vînzătoare.

2. obţinerea de servicii. Asigurarea de credite include un pachet foarte mare de servicii: supravegherea permanentă a solvabilităţii cumpărătorilor, stabilirea condiţiilor de plată şi livrare, sprijinirea asiguraţilor în vederea colectării creanţelor. În Europa, procesul de colaborare a contractului de asigurare poate dura aproape un an.

3. facilitarea obţinerii finanţării. Firmele care beneficiază de asigurarea de credit pot obţine condiţii de creditare mai bune din partea băncilor. Unele bănci solicită încheierea asigurării de credit înainte de a oferi finanţarea.

Tipuri de asigurări de credit comercial

Asigurările pot fi clasificate în asigurări de credit intern şi asigurări pentru export. În trecut, asigurătorii de credite erau specializaţi în vînzarea unui singur tip de asigurări de credit, pentru ca în prezent majoritatea companiilor de asigurări să ofere ambele tipuri de asigurări. O altă evoluţie a asigurărilor de credit o reprezintă reducerea diferenţelor dintre cele două tipuri de asigurări- pentru credit intern şi pentru export- pe măsura internaţionalizării companiilor. În cazul contractelor de asigurare proporţionale, asiguratul este despăgubit pentru fiecare daună în parte, valoarea despăgubirii fiind dependentă de reţinere (partea neasigurată). În cazul contractelor neproporţionale (de exemplu, asigurarea de catastrofă tip excedent de daună), se oferă protecţie doar pentru daunele care se situează peste un anumit nivel. Acest tip de acoperire este indicat în cazul firmelor care doresc să se protejeze împotriva unor daune foarte mari.

Substitute ale asigurării de credit comercial

Serviciile bancare, cum sunt factoringul şi scrisorile de credit, reprezintă substitutele tradiţionale ale asigurării de credit. Factoringul este un serviciu prin intermediul căruia compania vînzătoare procedează la transferul facturilor deţinute în portofoliu către o societate de factoring (denumită factor) în vederea încasării contravalorii acestora, mai puţin un discount. În cazul în care facturile sunt transferate către o societate de factoring, clienţii debitori sunt înştiinţaţi că datoriile lor au fost cedate factorului şi sunt rugaţi să facă plata direct către factor. Factoringul prezintă avantajul obţinerii unor sume cash în avans, în timp ce clientul cumpărător sau societatea de asigurări se angajează să plătească numai la scadenţă. Companiile mici, care nu dispun de multe surse de finanţare şi sunt deseori în imposibilitatea de a obţine un credit pot alege factoringul sau pot solicita clienţilor să prezinte scrisori de credit în cazurile în care soluţiile oferite de asigurare nu sunt foarte atractive. Chiar dacă factoringul este un substitut al asigurării de credit, companiile de credit îşi transferă, la rîndul lor, riscul de credit comercial către asigurătorul