Rolul si Locul Portului Popular in Arta Populara Romaneasca

Extras din referat Cum descarc?

In marea serie a obiectelor, formand un urias si graitor alfabet, alaturi de unelte, vase, constructii, portul popular detine un loc proeminent. Istoria portului popular din tara noastra, este impletita, intr-un chip de nedesfacut, cu viata si istoria poporului roman si a celor ce au trait pe aceleasi pamanturi ale noastre cu mii de ani inainte.
Termenul folosit in mod obisnuit de specialisti pentru a denumi ansamblul de piese pe care le poarta un om pentru a-si acoperi trupul este cel de costum, care este un neologism. ,,In vorbire se intrebuinteaza mai ales termenul port (purta, lat. portare) imbracamintea si incaltamintea obisnuita a unui om; fel de imbracaminte caracteristic unui popor, unei regiuni, unei epoci, costum." Cea mai veche atestare a termenului in limba romana pare sa fie din traducerea scrierii lui Herodot (1645), 300: ,,Le primenira hainele lor intr-alt port." 
Marturie a preocuparii omului de a-si intregi si pune in valoare farmecul si insusirile pe care i le-a daruit natura, costumul a ocupat intotdeauna un loc aparte in viata cotidiana. Vestigiile descoperite in sapaturile arheologice, marturiile scriitorilor din Antichitate si din Evul Mediu demonstreza ca portul a fost nemijlocit legat de viata omului, de contextul social-istoric in care a trait, de mediul geografico-climatic. Sobru sau plin de culoare si stralucire, costumul a marcat bucuria sau tristetea, tineretea si batranetea, nunta si inmormantarae, cu alte cuvinte fiecare etapa si aspect de viata.
Adevarata ,,carte de identitate" pentru locuitorii diferitelor zone geografice ale Romaniei, costumul popular traditional s-a constituit in urma unui indelungat proces de creatie. Nenumarate vestigii arheologice, documente istorice, lingvistice si enografice, atesta continuitatea, de-a lungul veacurilor, a formelor de cultura si civilizatie ale romanilor si stramosilor acestora in spatiul carpato-danubiano-pontic. Cele mai vechi marturii despre costum dateaza din perioada neolitica si epoca bronzului. Din aceasta perioada dateaza figurinele descoperite in necropola de la Carna, Oltenia si desenele geometrice de pe corpul unor idoli de lut - Venus de la Craiova. Aceste statuete din lut, descoperite in necropola de incinerare a statiunii de la Cirna din sudul regiunii Oltenia infatisau femei imbracate in camasa, catrinte si bete, cu unele detalii ornamentale. 
Alte marturii iconografice referitoare la portul stramasilor daci ne parvin din perioada antichitatii romane, prin intermediul a doua monumente celebre: Tropaeum Trajani din comuna Adamclisi, Dobrogea, Romania si Columna lui Traian de la Roma, Italia.
Nascut din necesitatea de a proteja corpul de intemperii, portul popular, dezvoltandu-se o data cu formele vietii sociale, se manifesta ca unul din elementele de baza ale culturii materiale. Cunoasterea lui permite intelegerea caracterelor proprii ale poporului si contribuie esential la definirea specificului etnic. Variind de la o regiune la alta in functie de caracterul etnic, de evolutia istorica a poporului, in functie de traditii, de conditii social-economice, geografice, climatice, perfectionandu-si structura si dezvoltand de la o epoca la alta tot mai mult latura artistica, componentele portului popular romanesc se situeaza printre manifestarile majore ale creatiei artistice populare. Portul popular, la fel ca si alte fenomene si procese ale culturii materiale si spirituale - arhitectura, tesaturile, ceramica, folclorul epic si muzical, obiceiurile, reflectand modul traditional de viata al poporului, vadeste prin puternica sa unitate structurala bazata pe continuitatea si dezvoltarea creatoare a traditiilor sale valoroase, insasi continuitatea lui.
,,In urma studierii unor documente materiale si grafice despre portul romanesc, se pot face unele constatari: portul popular romanesc se incadreaza prin anumite elemente ale sale, unei zone mai mari, iliro-tracica, el este diferit fata de portul popoarelor vecine, datorita elementelor etnice diferite de la noi din tara, portul popular romanesc are o veche traditie si o perfecta continuitate in evolutia sa, are unitate si traditie pe teritoriul romanesc." 
Integrata elementelor culturii materiale, imbracamintea constituie unul din capitolele importante ale etnografiei, iar in masura in care are rol ornamental, decorativ, este obiectul studiului creatiei artistice populare. La inceput, imbracamintea a avut un rol strict practic, dictat de necesitatea omului de a-si proteja corpul de intemperii. Cu timpul insa, odata cu inchegarea primelor forme de viata sociala, imbracamintea a primit si valoare artistica, ornamentala, decorativa, integrandu-se primelor manifestari de exprimare, de impartasire a unor senzatii, impresii, sentimente, intre indivizii aceleiasi comunitati.


Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul si Locul Portului Popular in Arta Populara Romaneasca.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!