Piete si spatii pietonale

Extras din referat Cum descarc?

CUVINTE CHEIE: strada; strazi stramte si intortocheate; strada dreapta si larga; strada-scara; piata;agora; forum; campo;porticul; curtile publice; pasajele; modelului progresist; modelul culturalist.
"Arhitectura este ca o sculptura mare, scobita, in interiorul careia patrunde si umbla omul." 
De-a lungul vremii, omul a simtit nevoia profunda de comunicare, de participare, de integrare, de spectacol. Dansul si muzica au insotit ceremonialele si procesiunile care marcheaza momentele importante ale vietii. Suportul fizic care a permis desfasurarea acestora este strada, drumul. Acesta ne conduce, ne poarta, ne permite implinirea trairilor cotidiene, caci omul trebuie sa vada si, la randul sau, sa fie vazut. In asezarile de alta data populatiile strabateau spatiile,iar pietonul stapanea cea mai mare parte a spatiului public.Treptat, insa, spatiile s-au aglomerat, modalitatile de transport s-au diversificat iar ritmul vietii a devenit tot mai zbuciumat si pietonul a fost dat la o parte. Sufocati de tehnologie, arhitectii si urbanistii au inceput sa intoarca privirile spre trecut, nostalgia vremurilor in care te puteai plimba in voie a invins si spatiul urban pietonal a inceput sa fie recucerit. De la reconsiderarea vechilor trasee la crearea de noi spatii speciale, spatiul orasenesc pietonal se contureaza si astazi ca "unul dintre mijloacele cele mai nimerite pentru recuperarea cadrului urban in folosul tuturor." 
In alcatuirea unui oras se disting doua feluri de spatii: construite si neconstruite. Potrivit schemei lui Yoshinobu Ashihara, spatiul construit este considerat pozitiv deoarece este bine conturat, iar cel neconstruit, negativ deoarece este deschis, descoperit. Arhitectul reproduce , in Extern Design in Architecture, planurile Romei facute de Giambatista Nolli in 1748, zona dintre Panteon si Piata Venetia, pentru a demonstra modul pozitiv sau modul negativ de perceptie a spatiului, in functie de locul din care e privit. Primul plan figureaza constructiile cu negru si strazile cu alb (modul obisnuit de reprezentare) , iar in cel de al 2-lea plan le inverseaza. Aceste planuri marcheaza continuitatea spatiilor publice interioare si exterioare.
"In asezarile de altadata pietonul avea in stapanire cea mai mare parte a spatiului public. Dimensiunile urbei ii periteau sa strabata strazile fara efort, sa vina in piata centrala, sa ajunga la portile exterioare. In drumurile sale el cunostea in mod nemijlocit spatiul arhitectural de care se lasa cuprins si pe care il domina totodata." .
O componenta esentiala a arhitecturii este miscarea. Pentru ca spatiul construit sa fie pe deplin inteles si perceput, el trebuie parcurs. Libertatea de miscare a populatiei si caracteristicile mediului si-au pus amprenta asupra formei spatiului urban. Strazi stramte si intortocheate au fost descoperite in sapaturile din Ur. Cetatile Mesopotamiei au ulite economice de 2-3 metri latime, care se scurg printre constructii cu 1,2 sau 3 etaje, iar drumul sacru care urca pe Acropola este atat de ingust incat nu permite o inaintare in front de mai mult de cinci persoane.
In evul mediu se accentueaza caracterul dinamic, sinuos si pitoresc al strazii, cu asimetriile si traseul sau neregulat, care incurajeaza trecatorul sa descopere la fiecare pas noi perspective si ofera fara incetare noi descoperiri. "In inima orasului este mai bine ca strazile sa serpuiasca, asa cum o face cursul linistit al unui rau" sustinea Leon Batista. (Fig.1)
De acord cu afirmatia lui Leon Batista este si Camillo Sitte, sustinator al modelului culturalist de ordonare urbana, care analizeaza orasele trecutului, traseele cailor de circulatie, dispunerea pietelor in raport cu cu strada si edificiile care le delimiteaza. Strada este, in conceptia sa, organ fundamental, formele directoare nu mai sunt cele ale edificiilor, ci cele ale locurilor de trecere si de intalnire, respectiv strazile si pietele. Spatiu inchis si intim, "strada ideala trebuie sa formeze un tot inchis. Cu cat impresiile sunt mai limitate, cu atat tabloul va fi mai perfect. " (Fig.2)
Neajunsurile cadrului construit incep sa se observe si in strada. Densificarea excesiva, insalubritatea, ocuparea curtilor, cresterea regimului de inaltime a constructiilor sunt doar cateva probleme care ii fac pe arhitecti sa inceapa desfiintarea strazilor coridor, a strazilor zgomotoase si suprapopulate. Este cazul cartierelor pariziene sau a strazilor din Napoli. Alti factori care determina largirea strazilor sunt inventia vehicolului cu roti si inmultirea procesiunilor religioase si a activitatilor militare care iau amploare. (Fig. 3, 4)
Rigorile militare conduc la aparitia celor doua strazi axiale, cardo si decumanus, intersectate in unghi drept. (Fig. 5)


Fisiere in arhiva (1):

  • Piete si spatii pietonale.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Aurelian TRISCU, Spatii urbane pietonale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985
2. Francoaise CHOAY, Urbanismul, utopii si realitati, Ed. Paideia, Bucuresti, 2002
3. Camillo SITTE, Arta construirii oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992
4. Kevin LYNCH, Imaginea orasului, Ed. Registrul urbanistilor din Romania, Bucuresti, 2012


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!