Pictura Renașterii

Italia.Secolul al XV-lea, este caracterizat prin tendinta realist-portretista, cu subiectul biblic numai ca pretest, si cu o redare simplificata prin adaptarea la stilul rezumativ al frescului. Cum Renasterea aduce cu sine o suprapretuire a personalitatii, pictura mai mult decat celelalte arte manifesta deosebiri marcante, insa nu numai intre artistii contemporani, ci deosebeste orase si provincii intre ele, nascand diferitele curente, numite scoli, specifice picturii italiene. Astfel Florenta se distinge prin simplificare clasica, claritate in expunere, innobilarea portretului burghez si imaginatie alegoric savanta. Artistii cei mai de seama sunt:

Masaccio (1401-1428), de o geniala precocitate in ce priveste conceptia timpului;

Paolo Uccello (1397-1475), primul pictor al scenelor de razboi, amanuntit in portul timpului si inovator in redarea cailor;

Pandro Botticelli creeaza un tip propriu intre antichitate si moda timpului. In tehnica sa se imbina culoarea palid temperata cu linia caligrafic tratata;

Piero della Francesca (1416-1462) un savant al perspectivei si un deosebit de taios caracterizator in portret (frescele din St. Francesco Arezzo);

Pietro Perugino(1446-1524), renumit pentru tipul ideal al Madonelor sale.

Secolul al XVI-lea. Natura parca raspunde genialului efort de cultivare si inaltare spirituala, printr-o abundenta de personalitati geniale: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Raffael si Tizian, arta insemnand pentru intreaga societate mult mai mult decit o simpla distractie. Inlaturind tot ce e accidental si momentan, subiectul e compus, tinzand din ambele laturi spre centru.

Leonardo da Vinci (1452-1519). Arhitect, inginer, astronom, naturalist, muzicant, sculptor, pictor. In portretul Monna Lisei (Gioconda) se constata impreunarea aceea, intre infatisarea angelic de blanda si totusi insinuant de expresiva, care da operei sale un aer straniu misterios.

Michelangelo Buonarotti (1475-1564). Pictura sa s-ar putea numi o sculptura rezumata -totul e conceput compact sculptural- ce-i permite sa ingramadeasca in repede executie sute de figuri gigantice, ce se framanta, se zvarcolesc, sufar grandios de o constrangere care nu vine numai din trup.

Raffael Sanzio(1483-1520). Elev al lui Perugino; geniul sau creativ se arata in frescele din camerele Vaticanului (de unde le-a ramas si numele de "Stanze"). Simetriei care fixeaza central toata compozitia, ii corespunde o inversare de atitudini in gruparile din ambele aripi ale compozitiei, un fel de asimetrie in simetrie careia i se zice "contrapost".Dintre cele mai insemnate opere ale lui Raffael amintim: Cartoanele pentru covoarele Papei Leon al X-lea, Portretul Papei Iuliu ai II-lea, Madonna Sixtina, Transfiguratia, frescul numit "Disputa" si "Scoala din Atena".

Tiziano Vicellio(1488-1576).E un Michelangelo mai temperat al colorismului venetian; pentru efectul decorativ desloca centrul rupand simetria ca in Madonna Pesaro.

Giorgione(1478-1510) un singuratic, suav, subtil, cu ceva liric pierdut in infatisarea figurilor si straniu de original in compozitie; personalitatea sa se poate determina dupa Madonna cu sfintii din Castelfranco.

Tintoretto(1519-1594) si Paolo Veronese(1528-1588), ambii geniali improvizatori de compozitii libere, grandioase, pentru peretii si tavanele palatelor venetiene.

Secolul al XVII-lea si al XVIII-lea. Antonio Canaletto (1697-1768) si Francisco Guardi (1712-1793) care schimba peisajul in directia vederilor din Venetia, pline de farmec in tratarea libera.

Caravaggio(1569-1609) o fire furtunoasa, ce aduce in arta acea violenta naturalista si contraste de umbra si lumina.

Pictura celorlalte tari.

Germania. Hans Holbei cel Batran (1460-1524) cu care incepe emanciparea artei germane indreptand-o spre stilul renasterii italiene.Apogeul acestei arte il reprezinta Albrecht Durer (1417-1528), care uneste asemenea lui Goethe spiritul german cu conceptia latina , intr-o opera de valoare universala. Luca Cranach (1472-1553) e un spirit burghez care tinde stangaci spre eleganta si moda.

Belgia.Arta secolului al XVI-lea e dominata de arta lui Petre Paul Rubens (1577-1640) care a dat lumii o opera uriasa, ce se distinge prin abundenta fizica a figurilor nu lipsita de o puternica sensualitate, prin elocinta compozitiei si o facilitate de decorator.

Olanda. Rembrandt (1606-1669) este cel mai mare geniu pictural. Cu o lumina speciala, asa numitul "clar-obscur" reuseste sa dramatizeze toate reprezentarile sale. Chiar si formele capata corp si plasticitate, nu prin linie sau culoare, ci numai din nuante de umbre si lumini.

Spania. El Greco amesteca maniera venetiana cu influente bizantine, intr-un stil personal, exagerat de diform de obscur. Cu Giuseppe Ribera (1588-1656), maniera violenta si tare in contrast cu a lui Caravaggio, devine stil national

"Istoria artelor" de Marin Simionescu-Ramniceanu