Lumea Artei sec XX

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Artă
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 4367
Mărime: 215.39KB (arhivat)
Publicat de: Maximilian Tănase
Puncte necesare: 6

Extras din referat

Lumea artei sec XX

Funcţia principală a noţiunii de „lumea artei” este de a continua să definească , de a valida şi de a menţine categoria culturala de artă, cu acordul întregii societăţi.

Danto a pus bazele pentru o definiţie instituţională a artei , care a căutat să răspundă la întrebările ridicate de fenomenul în curs de dezvoltare a artei secolului XX. Definiţia termenului "arta" este un subiect de dispută constantă şi multe cărţi şi articole de ziar au fost publicate, susţinând că au răspunsul la întrebarea, Ce este arta?

Definiţii pot fi clasificate în convenţionale şi nonconvenţionale. Nonconvenţional ia un concept estetic ca o caracteristică intrinsecă, în scopul de a ţine cont de fenomene de artă. Definiţiile convenţionale resping acesa chestiune , ele spun că arta "este, în principiu o categorie sociologică.

Danto a inventat termenul de "lumea artei", prin care a vrut să exprime contextul cultural sau "o atmosferă de teoria artei" . Ea a avut o influenţă considerabilă asupra filozofiei şi esteticii, dar mai ales asupra teoriei lui George Dickie. Dickie ,”în teoria instituţională a arte” se limitează să afirme că opera de artă este un obiect despre care cineva a spus:” botez acest obiect opera de artă.” Dickie îşi rezumă teoria instituţională a artei după cum urmează: O operă de artă este un artefact special creat pentru a fi prezentat unui public al lumii artei

Sunt două diferenţe principale între teoria instituţională a artei şi toate teoriile anterioare acesteia, pe care Dickie nu ezită să le critice. Prima dintre deosebiri este „dezordinea” lumii artei, care nu încearcă să găsească o esenţă a artei, ci mai degrabă să „îmbrăţişeze marea diversitate şi să admită dezordinea logică” a culturii umane şi a istoriei A doua caracteristică a teoriei culturale pe care definiţiile tradiţionale ale artei nu o prezintă este propria circularitate. Toţi termenii utilizaţi de către Dickie pentru a defini arta („public”, „artist”, „operă” etc.) sunt, susţine el, învăţaţi la o vârstă fragedă şi cu toţii împreună de către copiii cărora li se suprapun, de asemenea, roluri culturale, astfel încât circularitatea definiţiei nu poate afecta înţelegerea termenilor săi. De fapt, definiţia instituţională pe care Dickie o dă artei este atât de generală încât nici măcar nu are ca scop distingerea între artă şi artă valoroasă . Aceste două diferenţe principale dintre teoria lui Dickie şi toate teoriile precedente ei formează cheia de boltă a cărţii şi constituie motivul pentru care credem că al patrulea capitol-eseu este cel mai important al său.

Danto sugerează o imagine în schimbare, în teoria artistică, care seamănă cu schimbare din teoriile ştiinţifice.

O trăsătură caracteristică a teoriei culturale a artei se află în faptul că aceasta este una structurală: o operă de artă este ceea ce are loc într-o lume a artei (Artworld) aşa cum aceasta este înţeleasă de Danto, adică precum o structură instituţională .Nu este intenţia lui Dickie să definească arta în termeni care are putea fi folosiţi în afara câmpului semantic al lumii artei, ci mai degrabă de a o descrie relaţional, cu privire la poziţia sa în cultura umană în general. O distincţie culturală pe care Dickie o face ne va ajuta să înţelegem scopurile filosofice ale cărţii sale: în timp ce teoriile psihologice prezentate în primul capitol sunt „naturaliste”, Danto, pe de altă parte, este primul care pune pe picioare o teorie culturală privind opera de artă.

Dickie propune să ne gândim la “instituţia teatrului”. În această idée, domeniul artei care îi aparţine lui Dickei a ilustrat de o manieră bogată şi instuctivă natura instituţională a artei este chiar teatrul, dar esenţa instituţonală a artei o putem descoperi analizand o fază din evoluţia artelor plastice şi anume Dadaismul.

Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez şi expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea şi prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării.

În manifestul acestei miscari, ”Dada”, se vorbeste despre o cautare a unei extreme limite a divorţului dintre gândire şi expresie, contrazice totul, neagă totul, ridicând nihilismul şi mistificarea la rangul de principii supreme: abolirea logice, dansul neputincioşilor creaţiei: dada; /…/abolirea arheologiei: dada; abolirea profeţiilor: dada; abolirea viitorului: dada; credinţă indiscutabilă în fiecare zeu produs imediat al spontaneităţii: dada . /…/Marele secret este aici :gândirea se face în gură…Apriori, dada pune înaintea acţiunii şi înainte de tot: Îndoiala. Dada se îndoieşte de tot.(T. Tzara).

Opera de artă de buna calitate, fie că dansează, radiază, explodează, fie ca abia izbuteste să fie vizibila (audibila sau descifrabila), manifesta, cu alte cuvinte, o justeţe a formei.

În acest sens, arta ramâne ceva de neschimbat. Calitatea ei va depinde întotdeauna de inspiraţie şi arta nu va fi în masură, niciodată, să se realizeze ca arta (take effect as art) altfel decât prin calitatea ei. Ideea că problema calitaţii ar putea fi ocolită e ceva ce nu i-ar fi dat niciodata prin cap vreunui artist academic sau oricui se ocupă cu arta. I-a ramas deci avangardei cu priză la public , să fie prima care s-o conceapă. Soiul acesta de avangarda începe cu Marcel Duchamp şi cu dada. Dada a fost mai mult decit o expresie a unei disperari, în vreme de razboi, dinaintea artei şi culturii tradiţionale; mişcarea a încercat totodata să repudieze deosebirea dintre arta pretentioasa (high) şi ceea ce e mai putin decât arta; şi aici a fost mai puţin vorba de-o disperare de vreme de război, cât de o repulsie faţă de caracterul trudnic al artei pretenţioase aşa cum îl accentuase avangarda ezoterica, cea initiala si autentica avangarda. Dinainte chiar de 1914, Duchamp îşi începuse deja contraatacul împotriva a ce el numea arta fizică şi prin care înţelegea ceea ce astăzi este în mod vulgar etichetat de arta formalistă.

Preview document

Lumea Artei sec XX - Pagina 1
Lumea Artei sec XX - Pagina 2
Lumea Artei sec XX - Pagina 3
Lumea Artei sec XX - Pagina 4
Lumea Artei sec XX - Pagina 5
Lumea Artei sec XX - Pagina 6
Lumea Artei sec XX - Pagina 7
Lumea Artei sec XX - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Lumea Artei in sec XX.doc

Alții au mai descărcat și

Impresionismul

Victor Ieronim Stoichiţă, Vezi?; Despre privire în pictura impresionistă, Traducere de Mona Antohi, Ruxandra Demetrescu şi Gina Vieru, Editura...

Personalitatea Culorilor

Definiţia culorii ca noţiune psiho-fizică sublinează faptul că suntem influenţaţi în mod remarcabil de culoare, care ne provoacă stări, trăiri şi...

Interpretarea operei de artă

Opera de arta este create prin activitatea omeneasca, facuta pentru public si se produce in mod constient, putand fi invatata de la maestri,...

Barocul

Baroc (în italiană şi portugheză Barocco, în franceză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a...

Icoana Maicii Domnului din Vladimir

Icoana Maicii Domnului de la Vladimir „Singur numele Nascatoarei, Maica Domnului, cuprinde in sine intreaga taina a economiei mantuirii”, spune...

Poarta tradițională romanescă - funcție, simboluri

Cât de importante sunt în concepţia tradiţională a românilor intrările în casă, în gospodărie, în locurile de cult, se vede din toate semnele cu...

Graffiti

Graffiti este un tip de însemnare facut în mod deliberat de oameni pe suprafete atât publice cât si private. Poate aparea ca arta, desene sau...

Monolog - La Telefon

Este un monolog vorbit in intregime la telefon. Intră în scenă şi găseşte un telefon mobil pe jos. Îl ridică, îl cercetează, se uită în jur. Îl...

Te-ar putea interesa și

Promovarea Turismului Cultural în Europa de sud-vest

Introducere Ca alternativă a turismului clasic, turismul cultural sau turismul de cunoaştere reprezintă un subiect amplu promovat şi de mare...

Promovarea Turismului prin Construirea Imaginii Locale în Județul Botoșani

Cap.I Introducere 1.1. Aşezare geografică şi limite Judetul Botosani este cuprins între Siret şi Prut cu o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din...

Caracteristicile calitative ale produselor din sticlă

Introducere ISTORIA OBIECTELOR DIN STICLĂ Sticlă naturală şi sticlă produsă în mod controlat Sticla este o substanţă amorfă (cu toate că în...

Valle de la Loire

Singulara ca ambianta, in Europa si chiar in lume, cu un peisaj mirific, in modelarea caruia omul l-a ajutat cu convingere pe Dumnezeu, cu paduri...

Bella Italia

MOTTO: Situata în partea meridionala a Europei,Italia este o tara continentala, peninsulara si insulara, ale carie radacini sunt înfipte parca...

Istoria pragmatică a învățământului european

In Ev Mediu intunecat, lipsesc marturiile scrise si avem numai speculatii. In sec 4, incepe istoria invatamantului din Ev Mediu. Crestinismul...

Sisteme de securitate în lumea antică

Spaţiul geografic. China este situată în Extremul Orient, în bazinul fluviului Huang-Ho (Fluviul Galben), ocupând - în epoca sa de maximă...

Fundamentele Psihologiei

Introducere în psihologie Apariţia psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare are istoria ei. Înainte de a deveni ştiinţă autonomă, psihologia a...

Ai nevoie de altceva?