Iconografie Elisabeta

Extras din referat Cum descarc?

"Pacat,c-a fost regina!"
1.
Mircea Eliade era uimit de capacitate omului de a uita, parandu-i-se a fi aproape inepuizabila. Intradevar, uitam lucruri marunte, cum ar fi o zi onomastica sau ora unei intalniri , uitam de persoane si de evenimente din trecutul nostru, personal sau istoric , ba chiar, uneori, uitam etape intregi ale istoriei ( cazul Antichitatii ,,uitate" de-a lungul Evului Mediu si redescoperite de Renastere ) sau le vrem uitate ( ca in cazul perioadei comuniste din Romania ). Din fericire insa, exista cai de a inlatura aceste lacune ale memoriei colective, caci fiecare persoana ori eveniment istoric ( deosebit calitativ de momentul istoric ) lasa prin definitie o urma dupa care poate fi redescoperit, recreat si reasimilat. Eseul de fata isi propune tocmai redescoperirea unei asemenea urme istorice, ce ne va ajuta la rememorarea unei personalitati uitate, pentru o buna bucata de timp, de istoriografia si constiinta romanesca. Ne referim la figura Elisabetei de Wied, sotia principelui Carol I al Romaniei, figura care atrage atentia istoricului nu doar din acesta postura, de ocupanta a tronului unei monarhii europene, ci si din alte perspective . Dupa cum sugereaza si titlul lucrarii, vom incerca aici o analiza a reginei Romaniei din pespectiva genului, studiind importanta pe care a avut-o in formarea identitatii de sine a femeilor din statul pe care-l conducea ( si nu numai de aici), in emanciparea lor culturala si in stabilirea unui nou rapor intre cele doua genuri.
Firul istoric folosit pentru a ajunge la figura Elisabetei va fi constituit din creatiile artistice care au reprezentat-o de-a lungul vremii, prezentul eseu dorindu-se a fi si o interogatie privind masura in care aceste opere se pot preta unei hermeneutici din punctul de vedere al genului . Daca raspunsul primit va fi unul afirmativ, atunci care sunt acele informatii inedite pe care ni le ofera studiul acestui tip de documente si in ce masura se acorda ele cu cele detinute de pe urma cercetarii documentelor scrise.
Inainte de a intra propriu zis in analiza materialului ce constituie baza acestui eseu, credem ca e necesara mentionarea catorva principii metodologice. Mai intai s-ar cere explicarea sensului pe care-l dam unui cuvant din titlul ce, dupa parerea noastra, face posibila colaborarea dintre studiile de gen si istoria artei. Ne referim la termenul imagine. Sensul cu care il utilizam in acesta lucrare va fi cel consacrat de istoricul de arta Erwin Panofsky in cartea sa asupra Renasterii , prin care imagine devine o unitate ineluctabila a formei cu semnificatia intrinseca ei. Numai prin acesta intelegere a imaginii, ce reduce opera de arta la o structura in care dihotomia forma-continut dispare ( nefiind acceptata decat ca o conventie teoretica ) putem avea acces la universul cultural ce i-a dat nastere si, implicit, la intuirea relatiilor sociale din acel context cultural, relatii pe care se bazeaza conceptul de gen.
O problema direct legata de aceea a imaginilor este selectia acestora. Am optat pentru restrangerea numarului artistilor ce au reprezentat-o pe Elisabeta la cei care consideram a surprinde cele mai importante aspecte ce pot fi utilizate in genul de interpretare pe care ne-am propus-o aici . Prumul dintre ei va fi pictorul american George Peter Alexander Healey, realizator al portretelor cuplului regal in 1872-1873, artist al caror opere se pare ca au fost pe placul regelui . Cel de-al doilea artist ales este cel caruia ii datoram efigia cea mai celebra a Elisabetei, ce va insoti mult timp medalionul sau biografic din dictionarul Larousse , respectiv compozitia Carmen Sylva ascultand vocea padurii. Este vorba de francezul Jean-Jules-Antoine Lecomte du Nouy, fratele restauratorului manastirii Curtea de Arges, Emile Andre. In fine, ultimul artist ale carui opere ne vor servi drept obiect de studiu vine din sfera fotografiei, fiind un artist la care Elisabeta apeleaza extrem de frecvent, in special spre sfarsitul veacului al XIX-lea. Ne referim la fotograful Franz Mandy, de o popularitate extrem de extinsa in cercurile aristocratice din Romania .
La aceste imagini ale Elisabetei se vor adauga, din motive metodologice, inca doua tipuri auxiliare. Profesorul Alin Ciupala remarca intr-o lucrare dedicata femeii din Romania secolului al XIX-lea ca ,, folosit in discursul academic mai ales ca substitut pentru femeie, genul este totodata utilizat pentru a sugera ca orice informatie despre femeie are nevoie de informatia referitoare la barbat, ca studiul unuia il implica pe al celuilalt"(subl.G.P.) . Urmand acesta observatie , ne vedem invitati a alatura imaginii Elisabetei pe cea a sotului sau, Carol I, lucru facilitat de alegerea artistilor, ce au realizat, de cele mai multe ori, portretele ambilor suverani, gandite ca un diptic. Afrontarea acestor doua imagini credem ca poate deveni fructuoasa in incercarea de a sesiza raportul de putere intre genuri care exista in contextul istoric al Romaniei celei de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.


Fisiere in arhiva (1):

  • Iconografie Elisabeta.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!