Dupa traumatismele invinsilor, dar si ale invingatorilor din Primul Razboi Mondial in intreaga lume a aparut, parca in mod compensatoriu, un nou curent artistic plin de vitalitate, caracterizat de ambiguitate, de pendulare intre modernism si pitoresti si sclipitoare expresii ale memoriei, care repropunea in cheie tensionata si dramatica scanteietoarea <<belle epoque>>.
Scena marilor batalii ale artei moderne a fost Parisul, acel Paris considerat de catre Emile Zola drept "pantecul care digera toate tendintele artei, le amalgameaza, le amesteca, le lichefiaza si le restituie in final sub o forma omogenizata, acceptabila si asimilabila de catre toti".
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, s-a conturat o profunda mutatie revolutionara in toate artele vizuale, experimente fundamentale au fost facute, dupa descoperirea fotografiei, de catre protagonistii impresionismului. Aceste experimente au fost continuate de catre cubism care, pornind de la Cezanne, a descompus imaginea in elemente geometrice. Elementele geometrice fundamentale, pentru a fi percepute, trebuiau mai intai "citite" si cititul se face nu instantaneu, ci in timp. Acest "timp" devine unul din noile atribute pe care lumea moderna le acorda operei de arta. Cubismul a conferit astfel o noua dimensiune operei de arta: temporalitatea. O alta dimensiune a fost conferita de catre futurism, care a implicat in opera de arta miscarea, caracteristica fundamentala a timpurilor moderne. Ciclic, intre cei doi poli ai artei moderne, cubism si futurism, pulsau convietuind pasnic, sau inlocuindu-se unul pe altul, celelalte "isme" ale artei moderne: simbolism, orphism, constructivism, purism, suprarealism etc.
Intreaga miscare moderna este caracterizata de o permanenta tendinta de indepartare de arta "mimetica", de indepartarea de la realitatea figurativa a obiectului ce se face nu prin stilizare, ci prin abstractizare. Procesul de abstractizare confera noi dimensiuni unor variabile infinit sensibile: linia, forma, volumul si culoarea. Creatorul, gratie sensibilitatii sale artistice, avea menirea de a dimensiona, a doza si a manipula aceste variabile pentru a translite, a "comunica" oamenilor noul semnificat si noul semnificant al artei.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
