Egiptul se intindea de-a lungul unei fasii inguste de pamant, fertilizata de revarsarile Nilului, intinsa de la cataracte pana la gurile fluviului. Clima uscata limita vegetatia la prelunga oaza de pe maluri; singurii copaci mai raspanditi erau palmierii. Flancata de nisipurile pustiului si, in unele zone, de faleze stancoase, aceasta tara straveche era inzestrata cu felurite sorturi de piatra de constructie si cu o cale lesnicioasa de transport - insusi Nilul.
Locuit din cele mai vechi timpuri, Egiptul a devenit un regat unitar la sfarsitul celui de-al IV - lea mileniu i.e.n. Istoria egipteana a cunoscut nenumarate framantari interne, razboaie si invazii straine, dar viata sociala a suferit relativ putine modificari de-a lungul celor trei milenii de evolutie. Stat sclavagist, Egiptul antic era condus de un faraon si dominat de o aristocratie alcatuita din preoti, capetenii militare si sefi administrativi. Religia, care ocupa in stat un loc insemnat si, mai ales, cultul mortilor caruia, in virtutea conceptiilor filozofice egiptene i se acorda cea mai mare atentie, si-au pus amprenta asupra intregii vieti spirituale.
URBANISMUL. Orasele - desi numeroase in perioada maximei infloriri - sunt prea putin cunoscute, deoarece nefiind construite din materiale durabile au disparut. La El Kahun, asezare destinata sa adaposteasca in sec. XVIII i.e.n. pe constructorii piramidei lui Sesostris II, s-au pastrat resturi ale unor cartiere de locuinte modeste. Tell - el - Amarna, resedinta efemera a regelui Amenhotep al IV - lea (intemeiata catre 1370 i.e.n.) cuprindea, printre altele, trei palate, mai multe temple, locuinte ale demnitarilor si un cartier destinat constructorilor. Orasele mortilor (necropole situate in afara asezarilor) ofera in schimb suficiente date in legatura cu priceperea arhitectilor egipteni de a compune mari ansambluri monumentale.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
