I. Analiza istorica Cetatea Banita face parte dintr-un amplu sistem defensiv strategic, impreuna cu alte fortarete dacice din muntii Orastiei, avand ca scop apararea marii asezari si centru economic, politic, militar si religios de la Sarmisegetuza. Ea dateaza de pe vremea lui Burebista, ca urmare a unui efort de ,,colonizare" sistematica a zonei Muntilor Orastiei si a fost refacuta sub regele Decebal pentru a intarii apararea in timpul razboaielor daco-romane(101-102, 105-106). In contextul istoric in care in zona muntilor Orastiei se gaseau numeroase bogatii care i-au atras si pe romani, dacii si-au grupat mai multe cetati la un loc, la distanta nu prea mare, pe care romanii le numeau "munti intariti"1 si care erau legate intre ele printr-o retea de turnuri izolate. Aceste cetati erau dispuse in teren dupa un sistem radial de rezistenta in etape care permitea apararea treptata a unui punct izolat care era cetatea principala. Construita in limita de vest a bazinului Vaii Jiului, in zona cea mai inalta a Dealului Bolii, cetatea Banita bloca accesul spre Gradistea Muncelului-Sarmizegetusa in sud, fiind apropiata de ruta care trecea din Carpati spre Pasul Valcan si Merisor. II. Analiza morfo-tipologica Cadrul geografic anume ales si amenajat al cetatii corespunde cerintelor de teren reclamate de fortificatiile si modul de trai al dacilor. Dealul Cetatii, cu o inaltime ce depaseste 900m, are un aspect conic fiind izolat de muntii Sebesului si Retezat, oferind o vizibilitate foarte buna spre depresiunile din apropiere. Elementele de fortificare dacice au fost dispuse doar pe versantul nordic deoarece pantele de sud, est si vest erau deosebit de abrupte. 1.Harta cetatilor dacice din sudul Transilvaniei + interventii grafice 2.Dealul Bolii (dealul Cetatii) Lucrarile de fortificare cuprind mai multe constructii cu caracter militar:ziduri de incinta, turnuri, platforme de lupta, val de aparare din piatra, lemn si pamant, construite pe terasele si culmea dealului. Primul zid de incinta datand din epoca dacica era construit din blocuri fasonate in tehnica "murus dacicus" intalnita si la alte cetati precum : Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Piatra Rosie, Capalna. Aceasta tehnica de zidarie este legata de evolutia tehnologica si economica si de aparitia pietrei ecarisate. Au fost adaptate cateva principii constructive, rezultatul unor traditii diverse, atat elenistice, cat si din alte zone culturale cu care constructorii daci au avut contacte la particularitatile geo-morfologice din spatiul intra-carpatic. Zidul de incinta mentionat are o grosime de 2m si o desfasurare de 115m, inchizand latura de nord si nord-est a dealului. Blocurile mari de piatra de pe cele doua fete ale zidului sunt legate intre ele, de-a curmezisul, prin barne de lemn fixate in niste jgheaburi in forma de coada de randunica. Portiunea de est a zidului e dublata in interior pe o lungime de cateva zeci de metri de un val puternic de piatra si pamant, construit intr-o alta epoca.2 Accesul pe platoul superior se face pe o poarta monumentala larga de 2,5m la capatul de jos si de 3,3m la cel de sus si o lungime de 4,5 m, marginita de o balustrada din piatra de andezit. Cele trei terase care se succed in trepte au o orientare est-vest si inglobeaza diferitele functiuni ale cetatii. Prima terasa prezinta urme de locuire prin materialele ceramic, chirpici si alte obiecte de inventar fara a se pastra resturi ale unor constructii. Cea de-a doua terasa, avand o suprafata mai mica, este imprejmuita de un zid masiv de piatra de 1,4m construit dupa tehnica "murus dacicus". Zidul indeplineste functia de aparare avand forma dreptunghiulara de 22x17m fiind prevazut in partea superioara cu creneluri.
Surse: http://dacica.ro/aurora/banita/ http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=cetatile&fisier=concepte_despre_cetatea_dacica_I http://www.drao.ro/articole/trasee/cet%C4%83%C8%9Bi-castele/cetatea-dacic%C4%83-bolii-din-bani%C5%A3a.html http://patrimoniu.gov.ro/component/content/article/17-monumente-istorice/unesco/92-cetatile-dacice-din-muntii-orastiei http://www.departamentulalphacarpatica.ro/murus-dacicus/ M. MACREA, OCT. FLOCA, N.LUPTJ, I. BERCIU ,Cetati dacice din sudul Transilvaniei , EDITURA MERIDIANE B u c u r e s t i , 1 9 6 6 Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii in Romania: De la orinduierea comunei primitive pana la sfarsitul veacului al XVI-lea, Editura Academiei Republicii Populare Romane 1963 Surse imagini: 1. M . M A C R E A , O C T . F L O C A , N . L U P T J , I . B E R C I U ,Cetati dacice din sudul Transilvaniei , E D I T U R A M E R I D I A N E B u c u r e s t i , 1 9 6 6 2. http://www.misfan.ro/turism-cum-sa-nu-stai-acasa/cetatea-dacica-banita/ 3. http://dacica.ro/aurora/wp-content/uploads/2016/12/Banita_plan_2.jpg 4.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/cetatea-banita-reconstituire-3d 5.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/murus-dacicus-zid-dacic 6.http://www.patrimoniulnational.ro/new/grup03.php
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
