Relatia Cultura-Civilizatie

Extras din referat Cum descarc?

Relatia cultura-civilizatie
Cultura si civilizatia formeaza o pereche conceptuala in toate constructiile teoretice dezvoltate in cadrul filosofiei culturii. Aceasta relatie constituie chiar una dintre temele majore ale disciplinei noastre. Distinctia a fost utilizata inca din secolul al XIX-lea, dar consacrarea ei se
datoreaza lui Oswald Spengler (1880-1936), care defineste civilizatia ca fiind faza de decadere a
culturi. Intr-o viziune organicista si ciclica a istoriei, Spengler considera cultura un "organism" care, dupa geneza sa, parcurge o faza de crestere si de maturizare, caracterizata prin dezvoltarea plenara a activitatilor spirituale (stiinta, arta, religie, credinte, principii juridice si morale). Dupa aceste faze urmeaza faza de decadere, cand cultura se "cristalizeaza" in forme stilistice inghetate, se ofileste si se transforma in civilizatie, faza in care predomina masinismul, spiritul mercantil si pragmatic, viata umana se tehnicizeaza, alte caracteristici fiind ireligiozitatea mediului social, tranzactionarea valorilor morale, lipsa de ideal spiritual.
Cei mai multi teoreticiani au criticat aceasta viziune, in primul rand considerarea culturii si a civilizatiei ca doua faze succesive in evolutia unor societati, dar n-au abandonat distinctia respectiva. Au privit insa cultura si civilizatia ca doua componente simultane ale vietii umane, ca doua register diferite prin componente, structura si functii, dar interdependente. Pe aceasta linie se situeaza aproape toti ganditorii reprezentativi care au dezvoltat teorii consistente cu privire la cele doua concepte (Max Weber, Ernst Cassirer, Fernand Braudel, Arnold Toynbee, Edgar Morin, Paul Ricoeur), cu diferente si nuante, in functie de perspectivele analitice. In aceasi categorie se inscriu si ganditorii romani (S. Mehedinti, Blaga, Vianu) la care vom face referinte in continuare.
Desi gandirea contemporana se fereste de dichotomii foarte severe, totusi distinctia dintre
cele doua componente ale universului uman se dovedeste utila si ne fereste de confuzii atunci cand suntem pusi in situatia de a judeca anumite evolutii si transformari chiar ale lumii actuale. Mircea Malita, adept al acestei distinctii, denunta "costul confuziei" dintre cele doua realitati, luand in discutie cazul teoriei lui Huntington (la care ne vom referi mai la vale), autor care defineste civilizatiile prin elemente culturale, ajungand astfel la "concluzii gresite" cu privire la conflictele specifice ale actualitatii.
"Toate activitatile omului sunt puse in acelasi cos. Poemele si lirismul stau la un loc cu
automobiliul si computerele. Credintele religioase si folclorul sunt tratate impreuna cu strategia si politica". 
Politologul american preia aceasta abordare globalizanta si indistincta a culturii si civilizatiei din traditiile antropologiei americane, care s-a constituit prin cercetarea modului de viata al triburilor amerindiene si prin analiza etnologica a culturilor numite "primitive", din diverse zone ale lumii, societati si culturi ce au organicitate si structuri integrate. Ele se caracterizeaza printr-un maxim de structura si un minim de istorie, cum spunea Levi-Strauss. In aceste societati, uneltele, activitatile economice si practicile magice, sistemele de inrudire in cadrul grupurilor (studiate cu predilectie de antropologie), credintele religioase, codurile morale si sanctiunile juridice, institutiile politice similitare, conduita membrilor comunitatii in caz de razboi, formele de educatie si de expresie artistica, riturile si ceremoniile sociale, toate sunt solidare, interferente si amalgamate existential.
A proiecta asupra societatilor moderne aceasta imagine construita prin analiza societatilor
arhaice si premoderne, societati in care diviziunea muncii, a institutiilor si a formelor de expresie
artistica era incipienta, reprezinta o grava eroare stiintifica. In societatile arhaice avem de a face cu sincretismul valorilor si al practicilor, in societatile moderne avem de a face cu autonomia valorilor si a atitudinilor. Cultura moderna s-a specializat in disocieri, discriminari, departajari, frontier stiintifice, artistice, morale, politice etc., pe cand cultura actuala, numita adesea postmoderna, tinde sa anuleze aceste autonomii si cultiva cu fervoare amalgamul si confuzia.
Intelesul cel mai raspandit al civilizatiei vizeaza infrastructura tehnica a vietii umane si formele de reglementare a vietii sociale prin norme, institutii si conventii acceptate. In raport cu valorile culturale, spatiu al creatiilor simbolice, "nemateriale", "ideale", civilizatia ar exprima, pentru multi teoreticieni, integrarea sociala a acestora, functionalitatea lor practica, asimilarea valorilor in modul de viata, in toate formele de manifestare ale unei societati.
Daca raportam cultura la credinte, idei, valori, simboluri si atitudini, vom raporta civilizatia la bunuri, tehnici, practici, norme si institutii, ca valori obiectivate social, devenite mijloace operationale de satisfacere a unor trebuinte materiale sau ideale. Ca elemente de civilizatie, bunurile sunt suporturi materiale si intruchipari concrete ale valorilor culturale, fara a postula neaparat o anterioritate a acestora din urma. Civilzatia exprima astfel finalitatea practica a creatiilor, efectul lor in campul existentei cotidiene a oamenilor. De unde si tentatia unor autori de a identifica civilizatia cu aspectul material si tehnologic al culturii, cu institutiile, cu modul de viata al unei comunitati.


Fisiere in arhiva (1):

  • Relatia Cultura-Civilizatie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!