Recenzie un centru meșteșugăresc din evul mediu timpuriu. cercetările arheologice de la Lozna-Botoșani

Extras din referat Cum descarc?

Dan Gh.Teodor
UN CENTRU MESTESUGARESC DIN EVUL MEDIU TIMPURIU. CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA LOZNA-BOTOSANI
Braila : Editura Istros a Muzeului Brailei, 2011
Editor : Victor Spinei
Coordonator : Virgil Mihailescu-Birliba
Ilustratii : Zona geografica din nord-estul Romaniei unde este situata asezarea de la Lozna-Botosani, poza, planuri si profile stratigrafice, planul general al sapaturilor de la Lozna-Botosani.
Pagini : 200.
Comunicarea cu publicul trebuie inceputa chiar de pe teren, astfel incit fiecare santier sa devina important pentru comunitatea locala. Rolul comunitatii locale trebuie sa devina tot mai important,nu numai in virtutea dreptului acesteea de a-si cunoaste radacinile istorice si trecutul, ci si pentru cultivarea interesului de a proteja patrimoniul cultural. Monografia are o importanta valoroasa care tinde sa ofere posibilitatea unei bune cunoasteri a aspectului de cultura materiala si de viata spirituala, aspect caracteristic ce reda multiplele si profundele transformari care s-au petrecut, de-a lungul citorva veacuri, in sanul societatii autohtone si care au dus in cele din urma, catre sfirsitul primului mileniu d. Hr., la cristalizarea unei culturi materiale proprie regiunilor de la nordul Dunarii de Jos, in general, cultura considerata specifica pentru populatia veche romaneasca din aceasta parte a spatiului carpato-dunareano-pontic.
Monografie ce ii apartine renumitului profesor universitar dr. Dan Gh. Teodor, directorul Institului de Arheologie al Academiei Romane din Iasi, bine cunoscut in tara si peste hotare pentru rodnica si valoroasa sa activitate in domeniul arheologiei prefeudale si feudale timpurii. Cercetator stiintific principal I al Institutului de Arheologie al Academiei Romane din Iasi.
De peste cinci decenii domnul dr. Dan Gh. Teodor onoreaza prin intreaga sa activitate si prin rezultatele sale de exceptie deopotriva Academia Romana si Universitatea ,,Al. I. Cuza" din Iasi institutii pe care le-a slujit printr-o exemplara conduita de cercetator si profesor. Bogata sa experienta stiintifica, obtinuta ca urmare a unui indelungat, riguros si diversificat program de cercetare, l-a impus de multa vreme ca pe un savant de inalta tinuta, un elocvent exemplu de competenta, modestie si gandire creatoare.
Rezultatele activitatii sale stiintifice, deosebit de bogate si diversificate ca problematica, s-au concretizat in zece lucrari monografice si de sinteza si in circa 160 de studii si articole publicate in tara si peste hotare. Una din lucrarile sale a fost incununata cu premiul ,,Vasile Parvan" al Academiei Romane in 1978 (,,Teritoriul est-carpatic in veacurile V-XI e.n.". Iasi, 1978 - reeditat si la Oxford in 1980) si alte doua, cu premiul Universitatii ,,Al. I. Cuza" Iasi, in 1984 (,,Civilizatia romanica la est de Carpati in secolele V-VII e.n.", Bucuresti, 1984 si ,,Continuitatea populatiei autohtone la est de Carpati in secolele VI-XI e.n.", Iasi, 1984). Alte lucrari monografice, cum sunt, de exemplu ,,Sisteme de fortificatii medievale timpurii la est de Carpati in secolele VIII-XI e.n.", Iasi, 1987 (in colaborare cu M. Petrescu-Dimbovita), ,,Istoria veche a Romaniei de la inceputuri pana in secolul al VlII-lea", Bucuresti, 1995 (in colaborare cu M. Petrescu-Dimbovita, H. Daicoviciu, L. Birzu si F. Preda), ,,Mestesugurile la nordul Dunarii de Jos in secolele IV-XI d.Hr.", Iasi, 1996 sau ,,Descoperiri arheologice si numismatice la est de Carpati in secolele V-XI d.Hr.", Bucuresti, 1997, alaturi de altele mai sus mentionate, sunt considerate de catre toti specialistii romani si straini, lucrari de referinta pentru cunoasterea primului mileniu d.Hr. in regiunile carpato-dunareano-pontice.
Prin valoarea vestigiilor scoase la iveala , problematica complexa si actuala, amploarea si durata cercetarilor, santierul arheologic de la Lozna-Botosani a oferit posibilitati utile de participare a unor cunoscuti cercetatori si muzeografi care si-au adus un bine venit aport la buna desfasurare a lucrarilor- dr. Silvia Teodor, dr. Ion Mitrea, dr. Liviu Octavian Sovan, dr. Mugur Andronic, dr. Viorel Butnaru, Paul Sadurschi, Dan Dragus si Viorica Enachiuc.
Am ales lucrarea data deoarece se reda studiul civilizatiilor ascunse in pamant, dupa cum a spus V.G.Childe in lucrarea sa "Progres si arheologie,, , " arheologia a revolutionat studiul istoriei. Ea a largit orizontul spatial al istoriei aproape in acelasi grad ca si telescopul care a largit viziunea astronomului in spatiu. Arheologia a largit perspectiva istoriei in trecut, dupa cum microscopul a relevat biologiei ca sub aspectul marilor organisme se ascunde viata celulelor infinetizimale ,,
Cartea este structurata in sase parti:
1. Introducere: 
Asa cum insusi autorul cartii precizeaza in mai multe randuri, alaturi de o intreaga serie de argumente importanta investigatiilor arheologice privin istoria mileniului d. Hr.intreprinse constant si pe scara larga in regiunile de la est de Carpati, timp de peste o jumatate de secol. Se relateaza insemnatatea si semnificatia vestigiilor scoase la iveala in perioada primilui mileniu d. Hr., vreme in rastimpul careia, concomitent cu multiple si profunde prefaceri de ordin social-economic, cultural, etno-demografic si de viata spirituala, s-a derulat si definitivat si complexul proces al etnogenezei romanesti.
2. Capitolul I sub denumirea Complexele de locuire, atelierele si anexele gospodaresti : 
In total, au fost cercetate 40 de locuinte (in legatura cu opt dintre ele este presupusa o functie dubla, locuinta si atelier in acelasi timp), la care se adauga o ,,groapa-atelier" (dupa exprimarea autorului), apoi inca opt cuptoare de lut (cu tendinta de amplasare la marginile asezarii, spre nord si in directia paraului) si zece gropi pentru gunoi. Cele din urma sunt lipsite de inventar, de aceea poate au fost folosite doar pentru extragerea lutului, eventual pentru pastrarea proviziilor. In cateva randuri au fost surprinse relatii de superpozitie intre locuinte, respectiv intre cele cu numerele 13/14, 24/25 si 37/38. Cinci constructii (1, 2, 15, 18, 21) au fost distruse prin incendiu, asa cum indica barnele de lemn carbonizate, gasite pe podea. Locuintele sunt partial adancite in sol, mai bine de doua treimi cu 40-75 cm de la vechiul nivel de calcare. In aceste cazuri cel putin, adancimea mica a partii subterane invalideaza ipoteza autorului despre un acoperis (in doua ape) sprijinit direct pe pamant, respectiv vechiul nivel de calcare. Un astfel de sistem constructiv ar fi generat o inaltime insuficienta a incaperii, respectiv un spatiu util neindestulator, de aceea, cum insusi autorul presupune in alt loc, ar trebui sa avem in vedere pereti alcatuiti din barne imbinate la colturi, ridicati de la nivelul podelei ori in exteriorul partii adancite a constructiilor, de la suprafata solului. Este o explicatie obisnuita pentru acele situatii cand structura de lemn a locuintelor nu foloseste stalpi. Doar locuinta 19 este considerata a fi de suprafata, desi era adancita cu 25 cm de la vechiul nivel de calcare. Forma in plan a constructiei, asa cum a fost delimitata dupa resturile pastrate, ar putea fi chiar circulara (o constructie de tip ,,iurta"), si nu rectangulara, in legatura cu ea aflandu-se si o vatra simpla, amenajata in imediata apropiere. Pare sa fie o aparitie particulara printre celelalte complexe, mai ales ca aici a fost descoperita si cea mai mare cantitate de ceramica cenusie fina, modelata la roata. Exista alte patru constructii cu planul de forma ovala (,,locuintele" 6, 7, 9) si una, ciudata, de forma semicirculara, de dimensiuni foarte mici (,,locuinta" 27). Fara exceptie au in interior instalatie pentru foc, dar calificarea lor ca locuinte propriu-zise poate sa ramana sub semnul intrebarii. Restul constructiilor, in mod sigur cu rolul prioritar de locuinta, au la orizontala forma de cele mai multe ori aproape patrata. In interiorul lor sunt nelipsite instalatiile pentru foc, adica cuptoare construite din piatra locala. In suficiente randuri acestea s-au conservat foarte bine (inclusiv bolta sau portiuni din aceasta), astfel ca este putin probabila existenta unui alt tip de instalatie, adica vetre inconjurate cu un parament de piatra (pur si simplu, nu toate cuptoarele s-au pastrat la fel de bine).

Fisiere in arhiva (1):

 Recenzie un centru mestesugaresc din evul mediu timpuriu. cercetarile arheologice de la Lozna-Botosani.docx