Nu toate victimile au fost evrei, dar toti evreii au fost victime. Evreii au fost exterminati pentru ca se nascusera evrei. Ei nu au fost condamnati pentru ca facusera ceva impotriva legii, ci pentru ca erau fii si fiice ale unor parinti evrei. Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului (laureat al premiului Nobel, nascut la Sighet). Holocaustul ( holo-intreg ; caustos-ars,gr.) reprezenta initial un ritual religios prin care o ofranda adusa zeilor era arsa in intregime. In zilele noastre cuvantul face legatura mai ales cu exterminarea, aproape in totalitate a evreilor din Europa de catre Germania nazista. In secolul XIX evreimea din Europa devenea din ce in ce mai emancipata si, in majoritatea tarilor, ajunsese sa aiba o situatie egala cu restul populatiei. Totusi, din cand in cand evreii erau defaimati si hartuiti de grupari antisemite care-i considerau o rasa straina, ce nu putea fi asimilata in interiorul culturii europene; insa acestea nu au initiat niciodata cu adevarat o campanie antisemita coerenta. Persecutia evreilor germani inainte de al doilea Razboi Mondial Cand regimul nazist a ajuns la putere in Germania in ianuarie 1933, acesta a trecut imediat la adoptarea unor masuri antisemite sistematice. Un prim decret a reprezentat insasi definitia termenului evreu. Rolul crucial il avea religia bunicilor unei persoane. Oricine avea trei sau patru bunici evrei era considerat automat de aceeasi confesiune, indiferent de apartenenta la comunitatea evreiasca. Cei pe jumatate evrei deveneau evrei numai daca aveau aceeasi religie sau daca erau casatoriti cu o persoana cu aceasta religie. Toti ceilalti jumatate-evrei si persoanele cu un singur bunic evreu erau denumiti Mischlinge (corcituri, hibrizi, metisi). Evreii si Mischlinge erau non-arieni . In doctrina nazista o astfel de subliniere a descendentei era privita ca o confirmare a rasei , dar scopul principal al acestor categorisiri era de fapt delimitarea unei tinte a legilor si directivelor discriminatorii. Inceputurile Holocaust-ului. Odata cu venirea lui Hitler la putere, se inaugureaza o politica extrem de violenta fata de populatia evreiasca, cauzele erau in primul rand economice, evreii devenisera principalii concurenti, rolul lor in economia germana de dupa primul razboi mondial fiind important. Anti-semitismul, devenit politica de stat, a determinat inlaturarea evreilor din serviciul civil (din radio, teatru, opera, din scoli) si apoi din toate functiile publice. Politica antievreiasca a continuat prin elborarea si aplicarea celebrelor legi de la Nurenberg din 1935. Prin aceste legi evreii deveneau cetateni de rang secund fiind lipsiti de drepturi politice. Dupa incidentul de la ambasada germana din Paris, cand un tanar evreu a asasinat secretarul ambasadei, nazistii au inceput sa se gandeasca la solutia finala . Multi germani i-au invinovatit pe evrei pentru infrangerea Germaniei in primul razboi mondial, unii sustinand chiar ca acestia au tradat natiunea germana in timpul acestui razboi. Mai mult, la sfarsitul razboiului, un grup cu orientare comunista a incercat sa organizeze o revolutie de tip bolsevic in statul german Bavaria. Majoritatea liderilor acestei tentative esuate erau evrei. Ca urmare, unii germani ii asociau pe evrei cu bolsevicii si priveau ambele grupari ca pe inamici periculosi ai Germaniei. Dupa razboi, in Germania s-a instaurat Republica de la Weimar. Politicienii si intelectualii evrei au jucat un rol important in viata Germaniei in timpul acestei republici si multi ne-evrei au fost nemultumiti de influenta lor. Avand ca baza convingerile sale anti-semite, Adolf Hitler a atacat rolul impresionant jucat de evrei in societatea germana in timpul Republicii de la Weimar, mai ales in cercurile intelectuale si in politica de stanga, referindu-se la ei ca ciuma si cancer. In cartea sa Mein Kampf , publicata in 1926, Hitler a pus situatia grea a Germaniei la sfarsitul primului razboi mondial pe seama unei conspiratii internationale a evreilor, folosind termeni ca extirpare si exterminare in relatie cu acestia. El sustinea ca evreii au dobandit puterea economica si abilitatea de a controla si manipula mass-media in avantajul propriu si a scris despre necesitatea eradicarii puternicei lor pozitii economice chiar prin eradicare lor fizica, daca este cazul. Unicitatea anti-semitismului nazist Legarea acuzatiilor anti-semite de problema rasiala a determinat gravitatea extrema si efectele genocide ale nazismului. Nazistii credeau ca evreii sunt raspunzatori de ceea ce era privit ca degenerarea societatii moderne. Hitler vedea ideologiile moderne ce sustineau ideea de egalitate si emancipare ca pe o revolta a claselor si indivizilor inferiori condusi de evrei. Nazistii considerau bolsevismul ca pe cea mai radicala forma recenta a vechii conspiratii evreiesti ce urmarea dezmembrarea si dezintegrarea natiunii, iar pentru Hitler nazismul era o doctrina a salvarii umanitatii de pericolul evreiesc-bolsevic. Era convins ca rasa germana trebuia sa dobandeasca si sa pastreze suprematia totala prin razboiul total impotriva evreilor, un razboi in care unica alternativa, pentru ambele tabere, era victoria sau disparitia totala. Politica nazista anti-semita, 1939 1940 La 30 ianuarie 1939, Hitler a lansat o amenintare infioratoare intr-un discurs adresat Parlamentului: "In viata mea am fost deseori profet si... astazi voi fi inca o data profet: daca cercurile financiare internationale ale evreilor din Europa si din afara ei vor implica din nou natiunile intr-un razboi mondial, rezultatul nu va fi bolsevizarea lumii si, prin aceasta, victoria evreimii, ci anihilarea rasei evreilor din Europa.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
