Combaterea Buruienilor

Sunt plante salbatice fara valoare economica, adaptate sa traiasca impreuna cu plantele cultivate, pe pajisti sau pe terenurile necultivate si care sub o forma sau alta dauneaza productiei agricole.

Pagube produse de buruieni

Reduc spatiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determina scaderea temperaturii la suprafata solului cu 2-4 grade C, iau lumina plantelor, saracesc atmosfera in bioxid de carbon de care plantele cultivate au nevoie. De asemenea, buruienie ingreuneaza efectuarea lucrarilor agricole si incarca costurile de productie.

Exemple de buruieni si semninte de buruienidaunatoare:

- palamida si sulfina, folosesc din sol de doua ori mai multa apa decat graul;

- laptele cucului, brandusa de toamna, cucuta, matraguna, consumate de animale pot provoca intoxicarea sau iritarea organelor interne ale animalelor;

- usturoiul salbatic, pelinul, sulfina galbena, imprima un gust neplacut laptelui si untului.

Surse de imburuienare

a) cea mai importanta sursa de imburuienare este rezerva de seminte de buruieni din sol, provenite de la speciile care au invadat in anii precedenti culturile si care este, de obicei, de ordinul sutelor de milioane de seminte la hectar;

b) gunoiul de grajd nefermentat contine seminte de buruieni viabile, deoarece in multe cazuri trec prin tubul digestiv al animalelor fara sa-si piarda in intregime facultatea germinativa;

c) semintele folosite la semanat pot constitui o alta sursa de imburuienare, daca nu sunt curatate de seminte de buruieni. De asemenea, transportul neatent al semintelor si produselor agricole pot contribui la raspandirea semintelor de buruieni.

Particularitati biologice ale buruienilor

a) capacitatea mare de inmultire, pe cale sexuala prin seminte cat si vegetativ prin stoloni, rizomi, bulbi, lastari, etc;

b) constitutia anatomica specifica, favorizeaza raspandirea lor prin intermediul vantului, apei, animalelor (ariste, perisori, aripioare, etc);

c) germinarea semintelor are loc esalonat, putand dura 2 ani;

d) semintele de buruieni se maturizeaza in epoci diferite;

e) buruienile sunt rezistente la ger, seceta,boli, etc.

Clasificarea buruienilor

Criteriul cel mai important de clasificare este cel care tine cont de felul nutritiei, durata vietii si particularitatile de inmultire.

1. dupa felul nutritiei, buruienile pot fi:

- buruieni neparazite (au nutritie independenta);

- buruieni parazite (se hranesc pe baza unei plante gazda);

- buruieni semiparazite ( pot sa-si sintetizeze singure harana sau pot parazita pe radacinile unor plante verzi).

2. dupa durata vietii, pot fi:

a) buruieni anuale, sunt cele care se imultesc prin semine si dupa timpul cand apar se impart in:

- efemere, au perioada scurta de vegetatie, rasar primavara timpuriu iar samanta lor se scutura inainte de maturizarea culturii ( ciocul berzei, soparlita);

- buruieni de primavara cu germinatie timpurie, germineaza primavara timpuriu si ajung la maturitate aproximativ odata cu culturile infestate (mustar salbatic, turita, troscot, trisca urcatoare, etc );

- buruieni de primavara cu germinatie tarzie, germineaza dupa ce s-a incalzit solul si ajung la maturitate odata cu sau dupa recoltarea culturilor infestate ( mohor, loboda, stir, etc);

- buruieni umblatoare pot germina toamna sau primavara (neghina, nemtisor