Digestia = totalitatea proceselor de transformare mecanice, fizice si chimice pe care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digestiv pentru a fi absorbite.
1. Digestia bucala
- digestia incepe in cavitatea bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie, dupa care sunt imbibate cu saliva si transformate in bol alimentar. Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a polizaharidelor.
Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este amilaza salivara (ptialina) care degradeaza amidonul fiert sau copt, in dextrine, care au molecule mai mici.
Rolul salivei:
1. Degradeaza amidonului.
2. Faciliteaza procesele de masticatie si deglutitie.
3. Favorizeaza stimularea receptorilor gustativi prin solubilizarea alimentelor.
4. Indeparteaza resturile alimentare care raman in spatiile interdentare.
5. Rol bactericid prin lizozomul pe care il contine.
6. Intervine in excretia unor substante (urce in uremie: Pb, Hg, I, Bi in cursul unor intoxicatii, care se depun pe gingie; virusuri, cum este cel rabiei si poliomielitei).
7. Favorizeaza actul vorbirii, mentionand mucoasa bucala elastica.
Masticatia = procesul prin care alimentele introduse in cavitatea bucala sufera un proces de faramitare mecanica.
La proceselor masticatiei participa:miscarile mandibulei, limbii, buzelor si obrajilor si dintii: incisivii au rol de taiere, canini de sfasiere, premolari de macinare.
Cu cat alimentele sunt mai bine masticate, cu atat sunt mai usor atacate de enzimele digestive.
Procesul de masticatie este un act partial voluntar si reflex, coordonat de centrii nervosi din trunchiul cerebral.
Deglutitia consta in trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag, in stomac.
Deglutitia cuprinde 3 timpi:
o bucal: bolul alimentar este asezat pe fata dorsala a limbii; varful limbii este aplicat pe palatul dur si
prin contractia muschiului milohioidian, bolul este impins in faringe, simultan istmul faringian este deschis.
o faringian: baza limbii se mentine ridicata si muschiul milohioidian intoarce in
gura. Orificiile nazale posterioare sunt inchise prin ridicarea valului palatin. Laringele este ridicat, asezat sub baza limbii, iar glota este inchisa si respiratia oprita. Deci bolul alimentar ia singura cale posibila spre esofag, celelalte (nazala, bucala si laringiana) fiind inchise.
o esofagian: in perioadele interdigestive, portiunea superioara a esofagului este
inchisa prin contractia musculaturii sale, astfel incat acrul nu ajunge in stomac, dar nici alimentele nu regurgiteaza.
2. Digestia gastrica
Stomacul este un organ cavitar, in care alimentele sunt depozitate un timp indelungat pentru a fi amestecate cu sucul gastric si tranformate intr-o forma acceptabila pentru intestin = chimul gastric.
Prin miscarile active peretilor stomacului, chimul este evacuat activ in duoden.
Transformarile pe care alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul:
- actiunii enzimelor din sucul gastric
- miscarilor stomacului
Sucul gastric
- este secretat in cantitate mare in perioadele digestive si absent sau foarte scazut in perioadele interdigestive din cursul zilei sau noptii.
- este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH = 1,5).
- contine HCl (secretat de celulele parietale) si enzime:
o pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Este secretata sub
forma inactiva de pepsinogen, eliberat de celulele principale sau zimogene care se gasesc in toata mucoasa gastrica - si in duodenul proximal (bulb). Transformarea pepsinogenului in pepsina are loc sub influenta HCl. Pepsina transforma proteinele in substante mai simple = polipeptide sau peptone.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
