Colica biliara (colica hepatica) este un simptom in cadrul patologiei biliare, mai precis, este manifestarea clinica zgomotoasa a litiazei biliare si se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare sau unei contracturi tetaniforme a musculaturii netede veziculare, generate de calcul sau de infectie.
Durerea apare in special la bolnavii cu o suferinta veche biliara (dischinezie biliara, litiaza biliara etc.) si dupa mese copioase cu exces de bauturi alcoolice.
Cel mai des, durerea apare brusc, mai ales noaptea, si este de intensitate violenta. Debutul brusc atinge paroxismul in cateva minute si in majoritatea cazurilor este declansat de o masa abundenta, cu exces de grasimi.
Sediul durerii este cel mai frecvent in epigastru sau in hipocondrul drept cu iradiere posterioara pe sub rebordul costal, ascendent catre umarul drept sau transfixiant catre hipocondrul stang.
Este o durere viscerala tipica, de intensitate mare, care blocheaza inspirul, dureaza intre 15 minute si 4 ore si poate regresa rapid sau progresiv. Intensitatea durerii este mare, ea fiind continua si fara variatii. Colica biliara poate sa se repete la intervale variabile de timp.
Crizele dureroase cu durata de peste 6 ore sugereaza aparitia unei complicatii (colecistita acuta, pancreatita ).
Bolnavul este agitat, anxios, nu gaseste o pozitie antalgica, care sa-i calmeze durerea, este transpirat si extremitatile se pot raci.
Durerea se insoteste frecvent de varsaturi, varsaturi bilioase, care insa nu o influenteaza, de asemenea se pot asocia subicter si ascensiuni febrile, uneori frisoane si urini hipercrome. Aparitia febrei traduce instalarea complicatiilor infectioase (colecistita acuta).
La examenul obiectiv se constata durere spontana si la palpare in epigastru, sub rebordul costal drept, si mai ales in punctul cistic, deseori palparea fiind dificila, din cauza contractarii peretelui abdominal. Durerea provocata de palparea profunda a hipocondrului drept urmata de blocarea reflexa a inspirului ( semnul Murphy ) este specifica.
Examenul clinic poate decela uneori un colecist mare, palpabil sub forma unei mase piriforme, localizata subhepatic, elastica, foarte sensibila si mobila cu miscarile respiratorii. Aspectul se intalneste in litiaza veziculara cu calcul inclavat in regiunea infundibulo-cistica si aparitia hidropsului vezicular.
Diagnosticul de litiaza biliara se stabileste in prezenta acestui simptom, mai ales la femeile de peste 40 de ani, cu antecedente de greturi, voma, balonari, constipatii, dureri abdominale, amaraciune, limba incarcata si repetate indigestii.
Staza si incetinirea fluxului biliar pot fi incriminate drept cauze ale unor calculi mici, pigmentari calcici. Foarte expuse acestei boli sunt persoanele cu excedent ponderal, sedentare, constipate, cu diabet sau care au vezica anatomic anormala (cutata, septata, deformata de aderente).
Printre alimentele care declansaza colica biliara se remarca in special grasimile, ouale si ciocolata. Dupa disparitia durerii bolnavul ramane timp de inca 24 de ore cu o jena in hipocondrul drept sub forma unei senzatii de disconfort.
Risc prezinta si cei care abuzeaza de laxative diuretice, femeile care apeleaza vreme indelungata la pilula contraceptiva ori care se supun la repetate cure de slabire, fara sa consume apa in cantitate suficienta. Mai pot fi mentionate ca factori de risc imbinarea starilor stresante si neurastenice cu dischineziile biliare care, prin tulburarea motricitatii veziculei (spasm, hipotonie, chiar atonie), sunt certe motive de formare a calculilor. In concluzie, se poate arata ca orice obstacol ce se opune activitatii normale a vezicii biliare, un timp oarecare, poate genera calculoza.
Studiile de depistare arata ca peste 10% din populatie este purtatoare de calculi biliari, cu variatii in functie de etate, sex etc. Varsta medie de manifestare si de diagnostic al acestei suferinte este intre 40-50 de ani, aparand la femei de 2-3 ori mai mult decat la barbati. Fierea este secretata in mod continuu de catre ficat, este depozitata in vezica, de unde insa este eliminata intermitent in intestin - mai mult ziua, mai putin in somn - in cantitate de circa 500 ml in 24 de ore. Desigur, conteaza mult alimentatia. Carnea si grasimile cresc producerea de bila, in timp ce zaharul o scade. Un obstacol in calea eliminarii ei poate produce icter in 2-3 zile. Bila contine cam 96% apa, restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul de apa, in chimismul ei sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi (si implicit colica ), icter, infectie ori chiar cancer.
Posibilitatile actuale de diagnostic ridica intrebarea: Care investigatie primeaza? Colecistografia, tomografia computerizata (scanner), ecografia sau rezonanta magnetica? Experienta acumulata confirma ca examenul ecografic reprezinta cea mai accesibila metoda de depistare a calculilor vezicali (simpla si economica). Tubajul duodenal poate descoperi doar microcalculi (cu diametrul de maximum 2 mm).
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
