Tradiție și Modernitate în Activitatea de Informații

Extras din referat Cum descarc?

Scopul fundamental al serviciilor de informatii il reprezinta o intelegere foarte buna a strategiei inamicului, astfel incat planurile acestuia sa poata fi dejucate, iar el sa poata fi invins, cu cele mai mici pierderi posibile. Sun Tzu sublinia ca este mai important sa demontezi strategia adversarului decat sa sa te confrunti si eventual sa-l invingi pe campul de lupta.
Viziunea traditionala reflecta conceptele clasice ale activitatii de informatii. Aceasta viziune isi are originea in una dintre cele mai vechi analize pe tema activitatii de informatii, ,,Arta Razboiului", scrisa de Sun Tzu, general si strateg militar chinez din secolul 6 i.Hr. El explica importanta activitatii de informatii: ,,Spionajul este elementul principal al acestei viziuni asupra activitatii de informatii. Data fiind legatura stransa dintre cunoasterea secretelor dusmanului si infrangerea acestuia, este de la sine inteles ca protejarea propriilor secrete (contraspionajul) este la fel de importanta ca si descoperirea secretelor adversarului". Sun Tzu identifica doua metode de a obtine acest rezultat:
- racolarea agentilor adversarului, prin oferte mai avantajoase;
- infiltrarea propriilor agenti, in terenul advers, cu scopul de a culege informatii sau a desfasura actiuni subversive.
Timp de secole, serviciile de informatii au fost in slujba monarhilor si generalilor. Activitatea acestora a scos la iveala secretele altor puteri, in scopul obtinerii unor avantaje. Agentii de informatii au uneltit pentru a-i discredita pe inamici ori pentru a-i sprijini pe adversarii lor din propria lor tabara. 
Activitatea de informatii este similara unui conflict armat, diferenta constand in mijloacele utilizate. Timp de secole, activitatea de informatii a fost peceputa ca acea activitate prin care un serviciu de informatii descopera un plan secret al dusmanului si il dezvaluie monarhului, in scopul ca acesta sa poata castiga batalia. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in urma experientelor acumulate, s-a conturat o viziune noua asupra activitatii de informatii, care se deosebea, in privinta unor aspecte fundamentale, de viziunea traditionala. In perioada postbelica, aceasta viziune a continuat sa capete contur, atat in randul comunitatii de informatii, cat si in lumea academica.
In cadrul noii viziuni se pune accent pe analiza informatiilor, pe corelarea si centralizarea unor informatii disparate in vederea conturarii unei imagini situationale cat mai corecte si complete. Aceasta noua viziune acorda mai putina atentie confidentialitatii, punand un accent deosebit pe functia analitica si pe aplicarea unor noi tehnici de anticipare a unor evenimente probabile, in detrimentul explicarii evenimentelor trecute. Importanta analizei informatiilor este o trasatura definitorie a acestei noi viziuni asupra activitatii de informatii. Activitatea de culegere de informatii genereaza imediat necesitatea analizei, fie tehnice (de exemplu descifrarea mesajelor codificate), fie cu caracter general (de exemplu compararea rapoartelor din doua surse diferite pentru a verifica daca informatiile coincid sau se contrazic). Este nesesara evaluarea informatiilor primite pentru a stabili daca acestea trebuie acceptate ca fiind reale/adevarate sau daca trebuie considerate ca o tentativa de dezinformare din partea adversarilor.
Maniera de actiune a serviciilor de informatii, in timpul Razboiului Rece, se baza pe amenintarile la adresa statului natiune dar a fost abandonata, dupa 11 septembrie 2001, in favoarea unei maniere de actiune influentate de un climat caracterizat de amenintari transnationale, non-statale si asimetrice, devenind necesara colaborarea globala la nivel de intelligence. In practica, aceasta perioada a marcat trecerea de la logica ,,need to know" la aceea de ,,need to share". Avand in vedere faptul ca politica de securitate nationala, face parte din marea familie a politicilor publice, serviciile de informatii au intrat astazi in spatiul public, incepand sa caute, sa analizeze si in final sa anticipeze, probleme de natura politica, economica, sociala sau militara.

Fisiere in arhiva (1):

 Traditie si Modernitate in Activitatea de Informatii.doc