Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere . 4
2. Surse de poluare a solului cu metale grele . 6
2.1 Mineritul si topirea minereurilor metalifere . 7
2.2 Materiale utilizate in agricultura si horticultura . 7
2.3 Namoluri din apele uzate . 7
2.4 Arderea combustibililor fosili . 8
2.5 Industria metalurgica . 9
2.6 Industria electronica . 9
2.7 Industria chimica . 9
2.8. Deseuri orasenesti . 10
3. Motive pentru remedierea metalelor grele din mediul inconjurator . 10
4. Strategia nationala pentru managementul amplasamentelor contaminate din Romania . 11
5. Tehnologii de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi . 13
5.1 Inlocuirea solului . 14
5.2 Izolarea / blocarea hidraulica . 15
5.3 Barierele subterane . 16
5.4 Vitrificarea . 16
5.5 Extractia electrocinetica sau electroreabilitarea . 17
5.6 Fitoremedierea . 18
5.7 Bioremedierea . 21
5.8 Biolixivierea . 22
5.9 Spalarea solurilor. . 22
5.10 Imobilizarea solului . 23
6. Analiza critica a tehnologiilor de tratare a solurilor contaminate cu metale grele . 24
7. Concluzii . 26


Extras din referat Cum descarc?

Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele Oana Cristorean
1. Introducere
In conceptia ecologica moderna, poluarea solului inseamna orice actiune care determina
degradarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme
naturale sau antropice, controlul exprimat prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului sau
aparitia unor caracteristici in sol care reflecta deprecierea fertilitatii, scaderea bioproductivitatii atat
din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ (Kabata-Pendias, 2010).
Contaminarea solului, o problema importanta in UE. 3,5 milioane de site-uri din Uniunea
Europeana au fost estimate in 2012 ca potential contaminate cu 0,5 milioane de situri care sunt intradevar
contaminate si au nevoie de remediere (Raport, DG ENV B1, 2014).
Acest lucru este important de evaluat, deoarece solul este o sursa neregenerabila; actiunile
trebuie intreprinse la toate nivelurile. Mai mult, la nivel local, solul este considerat o sursa esentiala
de dezvoltare socio-economica, in special in Europa C-E.
Cu toate acestea, la nivel european, exista o cunoastere cat mai clara a contextului de
contaminare a solului, o mare difuzare a celor mai bune practici. UE ofera, de asemenea, orientari si
obiective, gestioneaza impacturile transfrontaliere si investeste in cercetare. Romania dispune de o
reglementare specifica a solului la nivel national, folosind metode de praguri ca tip de metodologie
(Dumitriu, 2014).
Poluarea cu metale grele cauzata de diverse activitati naturale si antropice este una dintre
cele mai importante probleme de mediu. Desi diferite metode fizice si chimice au fost propuse
pentru a elimina astfel de metale periculoase din mediul inconjurator, acestea au cel mai putin
succes din punct de vedere al costurilor, limitarilor si generarii de substante nocive (Wuana si
Okieimen, 2011)
Tarile europene au investit foarte mult pentru a remedia solurile contaminate. In anii 1980,
Congresul SUA a adoptat Legea privind raspunsul, compensarea si raspunderea ecologica
(CERCLA), anume programul Superfond, pentru a proteja sanatatea umana si a remedia poluarea
mediului. Exista multe alte legi si reglementari, cum ar fi Legea privind conservarea si recuperarea
resurselor (RCRA), Legea privind amendamentele si reaprovizionarea superfondurilor (SARA),
subliniaza standardul si comportamentul remedierii solului. Din 1982 pana in anul 2002, suprafata
Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele Oana Cristorean
terenurilor reabilitate a atins 18,35 milioane m3. Marea Britanie a adoptat, de asemenea, Legea
privind protectia mediului in anii 1990 si in care a doua parte a declarat in mod clar ca principiul
responsabilitatii poluatorului. In comparatie cu tarile dezvoltate, investitiile si cercetarea in
domeniul remedierii solului contaminat nu au fost suficiente (Yao si colab., 2012).
Cu toate acestea, o parte a solului este contaminata cu metale grele, in special in Europa C-E,
datorita greutatilor anterioare industrie. Prin urmare, actiunea de restaurare este necesara pentru
recuperarea terenurilor contaminate in scopuri agricole (Dumitriu, 2014).
Contaminarea solului cu metale grele, cum ar fi cadmiul (Cd), cuprul si mercurul, a devenit o
preocupare deosebita, in special in instalatiile de placare a metalelor, in zonele miniere si in zonele
invecinate, precum si in zonele rezidentiale si agricole din regiunea in aval din aceste zone. In unele
cazuri, metalele grele din sol intra in apa rau si apoi difuzeaza pe terenurile agricole cu irigatii, ceea
ce duce la raspandirea unor valori relativ scazute de metale grele in zone mai largi, in loc sa fie
localizate in concentratii ridicate.
Metale grele
Poluantii anorganici care contamineaza solul si corpurile de apa includ metale grele, fluide
metaloide si cianuri etc. Metalele grele pot sa apara in diferite stari de valenta, astfel incat un
element sa fie mai mult sau mai putin toxic in diferite stari. Un exemplu este Cr (III) si Cr (VI) mai
toxic. In mod normal, metalele grele din mediul inconjurator sunt in concentratii scazute, dar pot fi
ridicate datorita activitatilor umane, arderii combustibililor fosili, mineritului, topirii, modificarii
namolului in sol, aplicarii ingrasamintelor si aplicarii agrochimice (Figura 20). La concentratii
scazute, unele oligoelemente, de ex. Cu, Cr, Mo, Ni, Se si Zn etc. sunt esentiale pentru functionarea
sanatoasa a biotei. Cu toate acestea, concentratiile mai ridicate ale tuturor elementelor esentiale pot
provoca toxicitate. Unele oligoelemente sunt, de asemenea, neesentiale, de ex. Ca, Cd, Hg si Pb etc.
sunt extrem de toxice pentru biota chiar si la concentratii foarte scazute (Prasad, 2011).


Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele.pdf

Bibliografie

1. Boros M., Micle V., 2015, A Review. Study on soil decontamination by phytoremediation in
the case of former industrial sites, ProEnvironment 8 (2015) 468 - 475.
2. Das S., 2014, Microbial Biodegradation and Bioremediation, Elsevier.
3. Dinh N., 2015, Phytoextraction of zinc by the hyperaccumulator Noccaea caerulescens:
Accumulation, distribution and multi-element interactions., Teza de doctorat, University of
Queensland, Australia.
4. Dumitriu D., 2014, Restoration of heavy metals polluted soils case study - Camelina,
AgroLife Scientific Journal - Volume 3, Number 2, 2014.
5. Evanko C.R., Dzombak D.A., 1997, Remediation of Metals-Contaminated Soils and
Groundwater, Technology Evaluation Report, https://clu-in.org/download/toolkit/metals.pdf
6. Favas J.C.P., Pratas J., Varun M., D'Souza R., Manoj S.P., 2014, Phytoremediation of Soils
Contaminated with Metals and Metalloids at Mining Areas: Potential of Native Flora, in:
Earth and Planetary Sciences >> Soil Science >> "Environmental Risk Assessment of Soil
Contamination, Ed. Hernandez-Soriano C., DOI: 10.5772/57086.
7. Khalid S., Shahid M., Niazi K. N., Murtaza B., Bibi I., Dumat C., 2016., A comparison of
technologies for remediation of heavy metal contaminated soils, Journal of Geochemical
Exploration, Elsevier, 2016, 182, pp.247 - 268. <10.1016/j.gexplo.2016.11.021>. <hal-
01577861v2>
8. Micle V., Neag G., 2009 Procedee si echipamente de depoluare a solurilor si a apelor
subterane, Ed. U.T. PRESS, Cluj-Napoca.
9. Pasad M.N.V., 2011, A State-of-the-Art report on Bioremediation, its Applications to
Contaminated Sites in India, Ministry of Environment & Forests, Government of India.
10. Streche C., Baracu T., Strate I., Badea A., Apostol T., 2009, Evaluarea eficientei metodei
electr-flushing in cazul solurilor poluate cu motorina
11. Surse de poluare a solului cu metale grele, efecte si metode de depoluare,
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/SURSE-DE-POLUARE-ASOLULUI-
CU-835.php
12. United States Environmental Protection Agency (EPA), 2001, Brownfields technology
primer: selecting and using phytoremediation for site cleanup, Office of Solid Waste and
Emergency Response, EPA 542-R-01-006,
https://brownfieldstsc.org/pdfs/phytoremprimer.pdf
13. United States Environmental Protection Agency (EPA), 2006, In Situ Treatment
Technologies for Contaminated Soil, EPA 542/F-06/013. https://cluin.
org/download/remed/542f06013.pdf
14. Yao Z., Li J., Xie X., Yu C., 2012, Review on remediation technologies of soil contaminated
by heavy metals, Procedia Environmental Sciences 16 (2012) 722-729.
15. Zhu, L., Ding, W., Feng, L., Kong, J., Xu, Y., Xu, J., Yang, X., 2012. Isolation of aerobic
denitrifiers and characterization for their potential application in the bioremediation of
oligotrophic ecosystem. Bioresour. Technol. 108, 1-7.
16. Procedee de combatere a poluarii solurilor, accesat la:
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/PROCEDEE-DECOMBATERE-
A-POLUAR483.php
17. Tehnici de remediere, accesat la: https://rtpime.files.wordpress.com/2010/03/cap-5.pdf
18. Tehnologii de depoluarea a acviferelor suport de curs, accesat la:
http://www12.tuiasi.ro/users/109/TEHNOLOGII_DE_DEPOLUARE_A_ACVIFERELOR_
CURS.pdf
19. ZETAS, accesat la: http://www.zetas.com.tr/index.php?id=221000&dil=EN.
20. Mishra GK, 2017, Microbes in Heavy Metal Remediation: A Review on Current Trends and
Patents. Recent Pat Biotechnol. 2017;11(3):188-196.
21. Gupta A, Joia J, Sood A, Sood R, Sidhu C, et al., 2016, Microbes as Potential Tool for
Remediation of Heavy Metals: A Review. J Microb Biochem Technol 8:364-372. doi:
10.4172/1948-5948.1000310.
22. GIRMA G, 2015, Microbial bioremediation of some heavy metals in soils : an updated
review, indian j.sci.res. 6(1) : 147-161, 2015.
23. Cociorhan C.S., Micle V., 2011, Considerati privind factorii ce influenteaza procesele de
biolixiviere, ProEnvironment 4 (2011) 175 - 178.
24. Mishra GK, 2017, Microbes in Heavy Metal Remediation: A Review on Current Trends and
Patents. Recent Pat Biotechnol. 2017;11(3):188-196.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!