Spirala tăcerii

Spirala tacerii este o stiinta politica si o modalitate de comunicare in masa, teorie initiata de catre savantul Elisabeth Noelle- Neuman. Teoria sustine ca este mai putin probabil ca o persoana sa sustina o opinie despre care se crede ca l-ar pune in monoritate, din teama sau retinere, fata de parerea majotitatii.

Generalitati:

Spirala tacerii incepe cu teama de represalii sau de izolare, evoluand de aici. Indivizii folosesc ceea ce se numeste „ abilitate innascuta” sau simt cuasi- static pentru a capta opinia publica. Mass- media joaca un rol important in determinarea opiniei dominante, de vreme ce observarea directa este limitata la un procentaj mic din populatie. Mass- media are un impact major in cum cum este conturata opinia publica. Aceasta poate schimba dramatic perceptia unui individ asupra pozitiei opiniei publice, chiar daca acel contur este sau nu real. Noelle- Newman descrie spirala tacerii a fi un proces dinamic, in care predictiile despre opinia publica devin fapt cum si acoperirea mass- mediei asupra opiniei majoritatii devine status quo, iar minoritatea cu atat mai probabil o sa ia cuvantu. Totusi teoria, se aplica doar problemelor morale, nu problemelor care pot fi dovedite a fi reale sau false cu ajutoprul faptelor.

Domenii de utilizare si limitari:

Este o masura de protectie in egala masura pe cat este si una de opresie. Din moment ce se aplica calitatilor morale, care tind sa evoce raspunsuri pasionate chiar si de la cei mai rezervati indivizi, paote fi utilizata pentru a raspandi neliniste sociala asupra unor topici controversate. Totusi poate fi utilizata si pentru a mentine ordine asupra societatii, incercari de a o folosi constient sunt metode esentiale de manipulare si sonstrangere.

Invingerea tacerii:

Teoria explica o minoritate vocala sustinand ca oamenii care au o educatie superioara, sau care au o influenta marita, si ceilalti bravi indivizi care nu se tem de izolare, vor vobi cel mai sigur in fata audientei, netinand cond de opinia publica. In continuare sutine ca aceasta minoritate este factorul necesar pentru schimbare in timp ce majoritatea capabila este un factor necesar pentru stabilitare, ambele fiind produse ale evolutiei.

Cercetarea prezenta:

spirala tacerii tinde sa fie produsul a ceva controversant si politic in natura. Din acest motiv cele mai curente cercetari s-au bazat pe probleme sociale ca fumatul, si cinsecintele lui 11 Septembrie 2001. Se bazeaza in principiu pe evenimente recente, si poate indica schimbari in normele si valorile structurale sociale. Teoria pare valida cand se examineaza culturile occidentale, dar studiile au esuat sa ia in considerare si diferentele in cultura care ar putea afecta dorinta cuiva de a se afirma.

Mistere ale spiralei tacerii pe internet:

Izolarea factorilor care reduc izolarea

Conceptul izolarii are o serie de definitii, dependent de circumstantele in care este cercetat. In unele cazuri problema izolarii, a fost definita ca „retragere din societate”, definit ca frecvente relativ joase ale interactiunilor egale. Alti cercetatori au definit izolarea ca ca nivele joase ale acceptarii egale sau nivele ridicate ale respingerii egale. Cercetari care considera izolarea cu privire la internet, se concentreaza ori la cum internetul ii izoleaza si mai tare pe indivizi de societate destramandu- le legaturile cu semenii, sau cum internetul scade izolarea sociala a oamenilor permitandu- le sa isi mareasca retelele sociale si oferindu- le si mai multe motive sa pastreze legaturile cu familiile si prietenii lor. Odata cu dezvoltarea internetului, si in particular cu World Wide Web- ul (reteaua din toata lumea ), o varietate mare de grupuri au luat nastere, inclusiv Web si Internet Relay Chat(IRC ), grupurile de stiri, dimensiunile cu mai multi utilizatori(MUDs ), si, mai recent, comunitatile comerciale virtuale. Teoriile si ipotezele despre cum impactul grupurilor bazate pe internet sunt numeroase si de

intindere mare. Unii cercetatori vad aceste grupuri cu intindere virtuala rapida, jocurile online, sau pietele computerizate ca noi oportunitati, in principiu pentru oameni stigmatizati, sa aiba un rol cat mai activ in viata societatii.