Scoala austriaca de gandire economica

Cuprins referat Cum descarc?

Scoala austriaca de gandire economica ... . .. 3
Productivitatea marginala a timpului . . 5
(Johan Gustaf Knut Wicksell)
Natura ratei dobanzii . .. .6
Teoria ciclului de afaceri . ... ..7
Efectul Wicksell . ..7
Exemplul lui Wicksell .. 8
Bibliografie . .. ..11


Extras din referat Cum descarc?

Scoala austriaca de gandire economica
Exponentii Scolii austiece din secolul al XIX-lea -  Carl Menger, Friedrich Freiherr von Wieser, Eugen Bohm-Bawerk, Philip Henry Wicksteed, Johan Gustaf Knut Wicksell -  au gravitat in jurul unui "program de cercetare", impunand abordarea complex, metoda "individualismului subiectiv" si, implicit "teoria economica austriaca". Fenomenul stiintific distinctiv a fost favorizat, printre altele, de hazard: "Co-descoperitorul austriac al teoriei, Carl Menger, a avut mai mult noroc in a gasi imediat doi elevi foarte indrazneti (Eugen von Bohm-Bawerk si Frindrich von Wieser) care sa-i continue opera si sa stabileasca o traditie, cu rezultatul ca teoria economica moderna a ajuns treptat sa fie general acceptata sub denumirea de <<Scoala austriaca>> ". Numele si prenumele contopite in filonul stiintic austriac au devenit emblem unei scoli a logicii economice: "Termenii <<austriac>> sau <<Scoala austriaca>> sau <<Economie austrianista>> nu au fost utilizati de catre Carl Menger, fondatorul scolii, nici in primele sale lucrari, nici in principles of Economics (Menger, 1871) si nici macar in Method of the Social Sciences with Special Reference to Economics (Menger, 1883). Tintele lui Carl Menger vizau ceea ce el considera a fi ipotezele eronate ale teoriei existente (clasice) a valorii, care explicau comportamentul decisional al indivizilor si fenomenele pietei, precum si analiza extrem de critica a Scolii istorice germane, care se concentra pe cercetarea unor date si fapte specific unei perioade si din care derivau, in mod inductive, teorii economice utilizate pentru a explica fenomene sociale si de piata specific din anumite epoci istorice." 
Scoala austriaca a fost un curent intelectual destul de puternic, iar " spiritul general al acestei scoli se atasa analizei psihologice a omului care actiona in sfera economica, sub influenta unor mobiluri diverse, economice sau nu; tinand cont de variabilitatea naturii umane, analiza renunta la obiceiurile clasicilor de simplificare extrema a omului, dar recunostea existenta unor mobiluri comune pentru toti indivizii -  fara de care stiinta era de neconceput." 
Totodata, autorii recunoscuti in "programul de cercetare" al Scolii austriece din secolul al XIX-lea, incepand evident cu Carl Menger, sunt confondatorii abordarii economiei ca stinta praxeologica sau, cum preciza Kirzner, "in masura in care comportamentul uman este ghidat de logica, comportarea va urma calea care a fost selectata de ratiune. Acest comportament constituie ceea ce praxeologic este cunoscut drept actiune umana." 
Scoala austriaca se particularizeaza in lungul sir al controverselor de idei prin atitudinea plina de devotement fata de stiinsa si prin atitudinea aproape dezinteresata fata de prezentul politic si social. Menger era profund nemultumit de politicile interventioniste pe care guvernul austriac -  la rand cu toate celelalte guverne din epoca -  le adoptase. Dar el nu credea ca poate contribui la un reviriment al politicilor sanatoase altfel decat promovand teoria economica de buna calitate, prin intermediul cartilor, articolelor si activitatii sale universitare. 
Austriecii au fost si ei oameni ca toti oamenii, astfel ca disputa prioritatii si autenticitatii i-a bantuit de la inceputuri pana in zilele noastre: " Mai mult, estimarea individuala a fiecarui successor corespunde exact cu evaluarea facuta de predecesorii directi. In ciuda distantarii critice a lui Bohm-Bawerk de Menger, acesta l-a recunoscut drept cel mai important dintre discipolii sai. Acelasi lucru este valabil pentru Bohm-Bawerk fata de Mises si chiar in ceea ce-I priveste pe Mises si Rothbard. Cu toate acestea, in ciuda raporturilor professor-student, precum si a aprecierii reciproce nedisimulate, Bohm-Bawerk nu l-a privit pe Schumpeter ca pe un siccesor al sau si nici Schumpeter nu s-a vazut ca atare. Si chiar Mises nu l-a recunoscut pe Hayek ca mostenitorul sau intelectual, dar nici pe Hayek nu-l prindea acest rol. Ei s-au considerat reciproc ca "derivati". 
Retrospectiv, Scoala austriaca, avand ca finalitate stiinta economica, infatisesza poate cea mai importanta creatie intelectuala asezata pe o mostenire culturala comuna a fondatorilor si adeptilor si pe traditii intelectuale apropiate, cu un program de cercetare peren, cu viziunea praxiologica asupra unei lumi in actiune, cu o metoda de cercetare adecvata studiului naturii umane si a experientei accumulate de omenire, cu mentori si dicipoli In acelasi timp, Scoala austriaca ramane un contributor active la patrimonial stiintei economice si un adversar redutabil in contoversele de idei din secolele urmatoare ( al XX-lea si al XXI-lea).
Carl Menger, Friedrich Freiherr von Wieser, Eugen von Bohm-Bawerk, Philip Henry Wicksteed, Johan Gustaf Knut Wicksell, dar si cei care au contribuit la "migrarea traditiei" -  John Bates Clark, Irving Fishser, Frank Fetter -  raman figure emblematice ale istoriei gandirii economice, autori ale caror opera sunt surse de cunoastere pentru oricine se initiaza in domeniul economiei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Scoala austriaca de gandire economica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Angela Rogojanu -  Mari scoli de gandire economica: Traditia recuperata -  Bucuresti: Editura ASE, 2016;
2. Dumitru Muresan, Alexandru Tasmadi, etc. -  Doctrine economice -  Bucuresti: Edituara ASE 2003;
3. Hayek, Fr. A. (2000), Infatuarea fatala. Erorile socialismului, Editura Antet, Bucuresti, p. 161;
4. Ebeling, R. M. (2008), "An <<Austrian>> Interpretation of the Meaning of Austrian Economics: History, Methodology, and Theory", Presented at the Wirth Institute Workshop on AUSTRIAN Economics in Mississauga, Ontario, Canada, Octomber 17-18, 2008;
5. Gonnard, R. (1930), Les doctrines economiques, Libraire valois, Paris, p. 429;
6. Kirzner, I. M. (1996), Perspectiva economica. Un studiu asupra gandirii economice, Editura All, Bucuresti, p. 140;
7. Blaug, M. (1992), Teoria economica in retrospectiva, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p. 583;
8. Schumpeter, J. A. (1994), History of Economic Analysis, Oxford University Press, New York, p. 331 si p. 863;
9. Wicksell, J. G. K. (1898), Interest and price;
10. Wicksell, J. G. K. (1906), Lectures on Political Economy, vol. I; 
11. Jordan, G. (1995), Les paradoxes du Capital, Editions Odile Jacob, Paris, pp. 360-361; 
12. Wicksell, J. G. K. (1906), Lectures on Political Economy, vol. I, note 4, pp. 172-177;
13. Bohm-Bawerk, E. von (1891), "The Austian Economists", Annals of the American Academy of Political and Social Science;


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!