Protecția surselor generatoare de informații Infosec

INTRODUCERE

Informația este în mileniul III adevarată bogăție a națiunilor și o sursă reală de putere. Ca orice bogăție însă, atrage „hoți”, conștienți că orice sistem informațional este vulnerabil. Atacurile informationale nu au întotdeauna ca miză furtul, ci – în multe cazuri – crearea unei stări de haos în sistem.

Informația a devenit o adevarată materie primă, strategică, indispensabilă autonomiei deciziei si succesului oricărei politici. Pentru satisfacerea intereselor de securitate natională, dominarea spectrului de informațional este la fel de critică precum era, și este încă, ocuparea terenului sau dominarea spatiului aerian în strategia și tactica militară.

Informația în sine, ajunge să fie privită ca o armă foarte valoroasă, în mod paradoxal una imaterială, care poate ajuta în mod decisiv la impunerea voinței proprii într-un conflict. Războiul, mai ales cel de succes, nu a putut fi purtat niciodată fără o minimă cunoaștere a adversarului și de aceea spionajul este vechi de când lumea. Astăzi mai mult ca oricând nevoia de cunoaștere (în general) este de o importanță vitală pentru a avea succes. Accesul la informații a devenit o armă cu două tăișuri, odată cu apariția internetului la începutul anilor '90. Internetul micșorează distanțele dintre indivizi, dintre civilizații, dintre oameni și statele în care trăiesc. Posibilitățile de a cunoaște cresc exponențial odată cu numărul celor care pot cunoaște, astfel necesitatea protecției informațiilor crește odată cu accesul la informații.

Informațiile clasificate sunt informații al căror acces este restricționat la anumite persoane sau grupuri. Aceste informații sunt etichetate fiecare cu un anumit nivel de secretizare, iar persoanele pot avea acces la anumite astfel de niveluri de secretizare.

CAP.1 SISTEMUL DE SECURITATE AL INFORMAŢIILOR

Statul român emite acte normative cu scopul de a proteja informaţiile clasificate şi a sursele confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii. Securizarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.

Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege. Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:

a) protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;

b) realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate.

1.1 CADRUL LEGISLATIV

Apărarea secretului de stat constituie unul dintre atributele importante ale statului de drept, care se integrează organic în conceptul de siguranţă naţională. Interesul manifestat de instituţiile statului pentru protecţia informaţiilor clasificate, determinat şi de contextul internaţional, a impus elaborarea de acte normative în domeniu, din care amintim:

• Legea nr. 182 din 12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;

• H.G. nr. 585 din 13.06.2002 pentru aprobarea Standardelor Naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate;

• H.G. nr. 353 din 15.04.2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Atlanticului de Nord în România;

• H.G. nr. 781 din 25.07.2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;

• H.G. nr. 1600 din 18.12.2002 privind obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

• O.U.G. nr.153 din 07.11.2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;

Modalităţile şi măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate care se prezintă în format electronic sunt similare celor pe suport de hârtie.