Procesul bugetar în România

Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constau în elaborarea, aprobarea,executarea, încheierea, controlul şi raportarea rezultatelor execuţiei bugetului. Procesul bugetar al fiecărui an se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia.Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive, cu excepţia controlului,care este prezent în toate etapele.

Este un proces deosebit de complex, realizat prin implicarea unui număr foarte mare de participanţi, unii dintre aceştia având drept de decizie în materie bugetară, alţii realizând execuţia bugetului sau controlul asupra acestuia.

În derularea procesului bugetar, reponsabilităţile revin parlamentului,guvernului,ministerului economiei şi finaţelor,autorităţilor administraţiei publice locale,precum şi ordonatorilor de credite.

Derularea procesului bugetar presupune existenţa unor resurse finaciare,precum şi alocarea lor în scopul furnizării către populaţie a bunurilor şi serviciilor publice.

CONŢINUTUL ŞI CARACTERISTICILE PROCESULUI BUGETAR

• Noţiunea de proces bugetar

Procesul bugetar reprezintă mulţimea structurată a acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile statale competente în scopul realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar.El presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea lor în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice.

Procesul bugetar reprezintă “un ansamblu de operaţiuni care se succed anual şi priveascǎ elaborarea şi aprobarea proiectului legii bugetare anuale, execuţia curentă a bugetului, încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetar , precum şi controlul bugetar”. Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive, cu excepţia controlului, care este prezent în toate etapele.

• Caracteristicele procesului bugetar

Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici care-i conferă trăsăturile specifice unui proces:

1. decizional, deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servicii publice;

2. democratic, deoarece în cursul derulării etapelor procesului bugetar se manifestă atât atributele statului de drept – între care cel al separaţiei puterilor în stat, cât şi posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie;

3. preponderent politic, deoarece opţiunea pentru un anumit tip de politică economică, în general, de politică financiară şi monetară, în special, toate reflectate în conţinutul bugetului, reprezintă un act de decizie politică al forţelor majoritare în Parlament.

4. cu continuitate ciclicǎ deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice,cu precizarea termenelor concerte de derulare şi finalizare a fiecărei faze,în baza princiipiilor anulităţii şi publicităţii bugetare.

5. de larg impact public, deoarece sfera sa de cuprindere şi efectele generate se regăsesc în macro şi microeconomie, precum şi în toate domeniile vieţii social-economice.

ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

Elaborarea proiectului de buget reprezintă prima etapă a procesului bugetar care constǎ în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite bugetare,comunicarea acestora Ministerului Economiei şi Finanţelor la nivelul căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Răspunderea elaborării proiectelor de bugete publice revine potrivit legii, Guvernului şi instituţiilor desemnate de acesta pentru bugetele din zona sa de referinţă precum şi Consiliilor locale privind bugetele unităţilor administrativ teritoriale. Elaborarea proiectelor de bugete publice presupune implicarea, pe baza unui cadru juridic existent, a tuturor participanţilor la relaţiile specifice (bugetare) în mod diferit, în funcţie de poziţia pe care o au în cadrul acestora, folosind metode şi tehnici de lucru bine definite ca acţiune, pe categorii de indicatori (venituri şi respectiv cheltuieli). De fapt, asistăm, în această etapă a procesului bugetar, la un volum important de lucrări cu caracter de proiecţie (planificare) asupra indicatorilor de venituri şi a celor de cheltuieli, lucrări care se regăsesc în fluxur informaţionale cu caracter ascendent, de la nivelul „partenerilor”, statului în relaţiile bugetare, la cel al administraţiei publice (centrale şi locale) .

Guvernul trebuie să prezinte anual Parlamentului proiectul de lege pentru adoptarea

bugetului de stat, însoţit de o expunere de motive şi de o mulţime de anexe şi calcule de

fundamentare.Lucrările pregătitoare sunt efectuate de către Ministerul Finanţelor Publice şi, în paralel,de către ministere, administraţii locale sau alte instituţii publice care îşi pregătesc propriile schiţe de buget.Potrivit Legii Finanţelor Publice Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectele pentru întregul sistem unitar de bugete, precum şi proiectele de legi pentru aprobarea acestora.

Aceste proiecte de buget se întocmesc se bazeaz pe:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se

elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii trei ani

b) politicilor fiscale şi bugetare

c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale

altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate

şi/sau ratificate

d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de

buget, prezentate de ordonatorii principali de credite

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite

f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale

Datorită complexităţii deciziei bugetare, elaborarea proiectului de buget reprezintă un proces iterativ, care presupune un flux informaţional dublu, respectiv de la Ministerul Finanţelor Publice către instituţiile bugetare cu atribuţii în furnizarea bunurilor şi serviciilor publice şi apoi în sens invers.

Aprobarea bugetului

Instituţia publică împuternicită prin Constituţie să aprobe proiectul de buget este Parlamentul.

În Parlament proiectul de buget parcurge următoarele etape:

• prezentarea de către primul ministru (sau ministrul finanţelor) a raportului pe marginea proiectului de buget în plenul Parlamentului;

• examinarea proiectului de buget în comisiile permanente ale Parlamentului(structurate, de obicei, pe domenii, cum ar fi: educaţia, cultura, ocrotirea sănătăţii,amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, apărare şi siguranţă naţională,agricultură, industrie şi transporturi etc.);

• concilierea amendamentelor (modificărilor) propuse la proiectul de buget;

• analiza şi aprobarea acestuia în comisia de specialitate a legislativului, adică cea de buget, finanţe şi bănci.