1.Macesul Macesul este un arbust care creste peste tot, la campie sau pe dealuri, pe marginea drumului, in parcuri, astfel ca devine o planta accesbila oricui. De la maces, cel mai mult se folosesc fructele. Acestea se culeg toamna, in septembrie-octombrie. inainte de bruma sau de ger. Din macese puteti fac ceaiuri, gem sau chiar vin de macese - un adevarat medicament. Semintele din macese vindeca afectiunile rinichilor si ale vezicii urinare si cresc imunitatea prin continutul de vitamina C; 2. Rostopasca Se culege intre lunile mai - noiembrie. Se taie flori, frunze, tulpini si fie se stoarce sucul lor, fie se usuca. Rostopasca este o planta foarte activa, de aceea trebuie consumata in cantitati mici, caci altfel prezinta efecte toxice. Sucul de rostopasca se poate obtine si rupand frunzele plantei si frecandu-le pe piele, direct pe zonele afectate. Planta este bogata intr-un suc de culoare galben intens, acest suc avand proprietati miraculoase antibacteriene, antivirale si antifungice. Se foloseste pentru ciuperci ale pielii, negi sau pur si simlu zone cu pete maronii si se lasa sa actioneze 10 minute. Ceaiul de rostopasca are puternice efecte analgetice, fiind indicat in durerile osteomusculare, articulare, in reumatism, dar si pentru tratarea gutei si a hemoriozilor. Ceaiul de rostopasca mai prezinta un intens efect de echilibrare a metabolismului, fiind indicat diabeticilor. In caz de afectiuni hepatice grave, se consuma o cana de ceai de rostopasca la doua zile. 3. Coada soricelului De la coada-soricelului se culeg tulpinile fragede si inflorescentele albe, uneori cu nuante de roz, cu miros aromat-amarui. O gasim pe pajisti, prin fanete, pe marginile raurilor si ale paraielor, pe langa drumurile de tara. Se culege pe vreme uscata, de preferinta in miezul zilei, cand are concentratia maxima de uleiuri volatile. Pentru cules avem nevoie neaparat de o foarfeca de gradina sau de un cutitas, cu care se taie tulpina inflorita, asa incat sa nu smulgem planta din radacina. Dupa culegere, planta se intinde la uscat in strat de maximum opt centimetri grosime, intr-un loc lipsit de umiditate, umbrit si bine ventilat. Se poate usca foarte bine si in buchetele, care, de asemenea, se atarna intr-un loc umbrit. Aceasta planta medicinala ajuta in reglarea echilibrului hormonal, reducand riscul de afectiuni ale uterului, ovarelor. Coada soricelului trateaza varicele prin comprese locale. Se mai foloseste pentru tratarea tuse, in caz de bronsita Ceaiul de coada soricelului ajuta in mentinerea sanatatii dintilor si protejeaza gingiile, reducand sangerarea acestora. 4. Galbenele Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza florile fara codite cand sunt complet dezvoltate. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, dupa ce se ridica roua si pana seara se usuca in straturi subtiri, la umbra. Galbenelele au poate cel mai intens efect cicatrizat, alaturi de rostopasca. Galbenelele ajuta pielea sa isi refaca structra, fiind folosite adesea sub forma de ceai pentru a curata ranile usoare. Galbenelele sunt poate cel mai bun aliat al sanatatii pielii, fiind folosite in foarte multe produse de ingrijire, de la creme la lotiuni detoxifiante. Ceaiul de galbenele calmeaza stomacul si reduce senzatia de greata. 5. Sunatoarea Epoca optima de recoltare este situata in intervalul dintre inceputul si toiul infloritului. In conditii normale toamna se mai obtine o recolta, la infloritul tulpinilor regenerate. Recoltarea se poate face cu secera sau coasa. In cazul recoltarii mecanice, se va regla cutitul astfel ca sa fie taiata intreaga materie prima vegetala nelignificata Sunatoarea este un excelent calmant si echilibrant psihic. Ceaiul de sunatoare, dar si orice extract din aceasta planta este indicat in tulburarile psihologice, de la depresii la anxietate, atacuri de panica sau tulburari de somn. 6. Urzicile Se recolteaza plantele in intregime (frunze, herba, radacini, seminte), intrucat toate organele vegetale au proprietati terapeutice. Recoltarea se poate prelungi pana in luna octombrie. Se lasa sa se ofileasca pentru a pierde proprietatile urzicante si apoi se usuca la umbra. Radacinile se smulg din sol primavara si toamna, se spala si se usuca la soare sau in locuri bine aerisite. Urzica prezinta proprietati unice in natura, avand un puternic rol antiinflamator. Micii peri de la nivelul frunzelor contin substante cu intense efecte antiinflamatorii, dar ofera si acea senzatie neplacuta de usturime, specifica urzicilor. Urzicile amelioreaza durerile din reumatism, refac structurile pielii, elimina matreata si stimuleaza regenerarea si ingrosarea firului de par. Cei care se clatesc cu ceai de urzici dupa fiecare spalare pe cap albesc mai tarziu. Urzicile trateaza anemia (mai ales consumate ca preparat culinar) si ajuta in vindecarea afectiunilor respiratorii, cum ar fi raceala, gripa, laringita, bronsita. Ceaiul de urzica devine astfel si un bun aliat al fumatorilor, protejand sanatatea plamanilor. 7. Sunatoarea Epoca optima de recoltare este situata in intervalul dintre inceputul si toiul infloritului, iunie-iulie. In conditii normale toamna se mai obtine o recolta, la infloritul tulpinilor regenerate. Recoltarea se poate face cu secera sau coasa. Sunatoarea este si un bun pansament gastric reducand arsurile si tratand gastrita si ulcerul. Ceaiul de sunatoare ajuta si in mentinerea sanatatii cavitatii orale, protejand impotriva cariilor si a aftelor bucale. Ceaiul de sunatoare, folosit in comprese, trateaza eczemele si calmeaza mancarimile sau senzatiile de arsura din unele afectiuni cutanate. Mai este folosita in tratamentul starilor depresive.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).