NAFTA

1. Date generale

Acordul privind formare organizației internaționale N.A.F.T.A. - Acordul Nord American de Comerț Liber (North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 între SUA, Canada și Mexic. NAFTA acoperă o piață de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii și mai spre sudul continentului american, și o suprafață de 21,3 milioane km². Scopul acestui acord este liberalizarea în 10 ani a comerțului cu produse și servicii, prin eliminarea barierelor tarifare și netarifare între părți și prin liberalizarea investițiilor intra-zonale.

Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele:

a) Comerțul cu bunuri materiale:

În decurs de 10 ani, urmează a fi înlăturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca „nord-americane”, în conformitate cu regulile de origine, astfel ca în anul 2004 să se formeze o vastă piață liberă.

b) Comerțul cu servicii:

Serviciile dețin un loc important în comerțul din zonă - supus tratamentului național.

c) Investițiile directe de capital - liberalizare.

d) Alte dispoziții se referă la următoarele: regulile de concurență, proprietatea intelectuală, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protecția mediului.

O incursiune în istoria relativ recentă a relațiilor intra-nord-americane evidențiază că NAFTA este, într-un fel, o urmare firească a credinței nestrămutate în forța comerțului și investițiilor libere. NAFTA apare ca o abordare modernă și o continuitate a drumului deschis în perioada postbelică a doi precursori celebri: Autopact și FTA. Experții au considerat Autopact drept un model pentru un acord sectorial de comerț liber. Autopact, semnat în 1965 între Canada și SUA, a eliminat taxele vamale pentru autoturismele fabricate în una din cele două țări și expediate în cealaltă țară. Aceasta a permis producătorilor de autoturisme din ambele țări să-și programeze mai bine producția. Granița dintre SUA și Canada a înregistrat în 1995 un flux reciproc de schimburi cu autovehicule și componente auto de circa 70 mld. USD. Practic, un sfert din schimburile intra-nord-americane (exclusiv Mexic) sunt reprezentate în prezent de schimburile de autovehicule și componente auto.

Cunoscut sub denumirea simplă de FTA (Canada-United States Free Trade agreement), Acordul de comerț liber între cele două țări a decis eliminarea totală a taxelor vamale în schimburile reciproce. Eliminarea se putea face fie imediat, fie pe perioade de 5 sau 10 ani. În 1996, taxele vamale au dispărut în comerțul reciproc cu mașini și utilaje, calculatoare, mobilă, hârtie, țiței pentru ca în 1998 să fie eliminate și restul taxelor vamale de la o serie de produse considerate mai sensibile ca, de exemplu, confecții, medicamente, produse alimentare. Acordul a inclus și alte prevederi privind facilitarea accesului mărfurilor canadiene pe piața SUA, ameliorarea tratamentului investițiilor străine reciproce, reglementarea schimburilor de energie.

NAFTA reglementează barierele tarifare, netarifare și investițiile. Se specifică faptul că mărfurile de import provenite din celelalte două națiuni vor avea același regim ca și bunurile naționale. Fiecare membru NAFTA va excepta unele activități de la aplicarea acestui acord. Canadienii, așa cum a fost stipulat și în vechiul Acord de Comerț Liber între Canada și SUA, vor excepta de la aplicarea NAFTA domeniul publicațiilor. În Canada există sentimentul că fără un control special asupra proprietății și acordând mass-mediei canadiene beneficii prin taxe, acesta va fi acaparat de media din SUA. Cererea SUA a fost ca mișcarea liberă a persoanelor, cu excepția profesioniștilor și managerilor, să nu fie permisă. Acest lucru este rezultatul temerii SUA că va fi copleșită de milioane de săraci din Mexic. Guvernul mexican își rezervă dreptul de a controla sistemul de căi ferate, electricitatea, petrochimia de bază și industria petrolieră. Fiecare parte din acordul NAFTA beneficiază de anumite avantaje. SUA și Canada câștigă astfel accesul la piața mexicană, o piață cu peste 80 de milioane de oameni. Pot fi specificate și beneficiile neeconomice pentru SUA, fiind vorba de îmbunătățirea relațiilor externe ale Mexicului și de o posibilă stabilitate internă, urmărindu-se o mai bună cooperare în domeniul drogurilor, emigrării și poluării. Impactul creării NAFTA va fi mult mai important pentru Mexic decât pentru SUA. Deoarece Mexicul este mult mai mic decât SUA, iar crearea de locuri de muncă și domeniul sănătății este același și în SUA și în Mexic, efectul creării NAFTA va fi mult mai mare pentru Mexic.

O alta directie de interes este liberalizarea reglementarilor relative la investitii, ceea ce inseamna ca acele companii care provin din spatiul NAFTA se bucura de mai multe facilitati si drepturi de a investi in celelalte tari parti ale Acordului in comparatie cu situatia lor inainte de decembrie 1992.

2. Solutionarea diferendelor in cadrul NAFTA

Marea majoritate a fluxului comercial in America de Nord se supune regulilor clare si precis stabilite de NAFTA si OMC. Cum este si firesc, intr-o arie atât de vasta vor exista si poziţii diferite care pot contribui la apariţia unor diferende .

In eventualitatea apariţiei unei astfel de situaţii, NAFTA îndruma intr-o prima faza guvernele statelor implicate sa găsească soluţii reciproc acceptabile pe cale amiabila, bucurându-se de concursul comitetelor si grupurilor de lucru NAFTA. De asemenea, sunt recomandate consultările directe intre parţi, care sa se desfăşoare cu buna credinţa. Doar atunci când aceste mijloace nejurisdictionale au fost epuizate, NAFTA va trece la stabilirea unui panel format din 5 experţi care poseda competente notorii in domeniul supus analizei. La finalul examinării diferendului, panelul va consemna concluziile sale intr-un raport.

Procedura de soluţionare a diferendelor in cadrul NAFTA este implementata începând cu 1994, deşi Acordul a fost constituit la sfârşitul lunii decembrie 1992.

Pentru un management optim al situaţiilor conflictuale, Acordul are seturi de reguli clar definite si precise, organizate in capitolele XI, XIV, XIX si XX. Acestea privesc investiţiile, serviciile financiare, masurile anti-dumping si taxele compensatorii, precum si evitarea si soluţionarea tuturor diferendelor privind aplicarea si interpretarea NAFTA. Sprijinul administrativ pentru organizarea panelurilor conform prevederilor capitolelor XIX si XX este oferit de departamentele secretariatului NAFTA din cele trei state.