Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei doctrina politica determinativul politic adauga conceptului generic si de doctrina referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine.
O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice.
Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
