Daca admitem ca literatura poate fi considerata o pictura realizata cu ajutorul cuvintelor, atunci putem afirma ca, de-a lungul istoriei sale, literatura a pictat moravuri, idealuri, personaje celebre, eroi, evenimente, locuri.
Secolul XIX, secolul instaurarii democratiei, secol atat de plin de framantari si transformari, se regaseste in literatura universala sub forma unor picturi literare de mari dimensiuni, realizate din unghiuri si in culori de o mare diversitate, in functie de pictor, care prezinta societatea umana sub toate aspectele sale, cu toate luminile si umbrele ei.
De exemplu, Balzac a surprins in operele sale societatea ca pe o jungla a viciilor, intr-un tablou sumbru si crud, in care aceasta apare ca o uriasa cusca a leilor, din care doar cei mai puternici si mai cruzi pot iesi invingatori. Parisul este un loc al pierzaniei, un Babilon modern in care banul este forta care face sa se miste societatea si determina ierarhia sociala. Morala amara a Comediei Umane este aceea ca raul si imoralitatea prevaleaza in societate. Balzac isi introduce personajele prin descrieri lungi si minutioase ale mediului in care acestea traiesc, considerand ca mediul si personajul se influenteaza reciproc. Am putea compara viziunea romancierului cu o camera cinematografica ce pleaca de la planul cel mai general (panoramic) pentru a ajunge, incetul cu incetul, prin focalizari succesive la cele mai amanuntite detalii. Personajul si mediul sau sunt prezentate printr-o intreaga retea de relatii sau de semne pe care Balzac le descrie indelung. Mediul modeleaza personajul in aceeasi masura in care personajul reflecta mediul, decorul fiind un fel de prelungire exterioara a personajului.
Spre deosebire de Balzac, care priveste societatea, orasul, din exterior, ca un spectator, Dickens o priveste, o simte, o traieste din interior, ca un actor implicat in mod direct in evolutia ei.
Londra lui Dickens este pictata in Bleak House mai degraba cu ajutorul simturilor. Dickens si-a focalizat observatia pe orasul in care a petrecut cea mai mare parte a vietii sale. Obisnuit sa strabata strazile orasului, descrierile sale surprind Londra secolului XIX intr-o maniera ce permite cititorului sa simta imaginile, zgomotele, mirosurile vechiului oras. Aceasta capacitate de a scufunda cititorul in spatiu si timp ii permite lui Dickens sa realizeze o tesatura perfecta in care sa isi plaseze fictiunea.
In timp ce Marea Britanie cunostea revolutia industriala, capitala sa resimtea avantajele si suferea consecintele. In 1800 populatia Londrei numara in jur de un milion de suflete. Acest numar crestea de peste patru ori in pana in 1880, ajungand la 4, 5 milioane de locuitori.
In timp ce noile zone la moda ale orasului, ca strazile Regent si Oxford, se dezvoltau in stil occidental, noul centru comercial mondial era sustinut de docurile construite in est. Poate ca cel mai mare impact asupra dezvoltarii Londrei l-a avut construirea caii ferate, care a ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
