GTVH și Teoriile Nelingvistice în Bancuri, Glume și Caricaturi

Extras din referat Cum descarc?

In lucrarea de fata mi-am propus sa pun in evidenta modul in care functioneaza una dintre teoriile lingvistice ale umorului (GTVH) impreuna cu teoriile non-lingvistice (teoria superioritatii,teoria eliberarii,teoria incongruentei si cea a rezolvarii si nu in ultimul rand, disocierea scenariilor) in raport cu unele texte umoristice,cum ar fi bancurile sau glumele.
Scopul meu este acela de a analiza si de a deslusi motivele care ii fac pe oameni sa rada atunci cand aud o gluma sau un banc si in egala masura, de a pune in lumina scopul acestei particularitati umane(umorul) care ne face sa ne distingem intre celelalte specii. 
Cu totii ne-am intrebat ,macar o data in viata ,,Ce este umorul ,ce il declanseaza si la ce ne ajuta?".Ei bine,desi fiecare dintre noi rade atunci cand se spune o gluma buna,la intrebarile de mai sus nu este usor de raspuns si putini sunt cei care au incercat sa gaseasca o solutie.Cu toate acestea exista teorii nelingvistice elaborate in diverse domenii,precum sociologie,psihologie si chiar filosifie care incearca sa explice acest fenomen atat de misterios.
Printre aceste teorii,cele mai vechi sunt:teoria superioritatii,a eliberarii si a incongruentei. 
o Originile teoriei superioritatii se gasesc la Platon,Aristotel si Socrate,acesta din urma afirmand inca din Antichitate ca ,,defectele altora ne produc bucurie,mai ales daca persoanele in cauza nu isi dau seama de defectele lor". 
o Teoria eliberarii(relief theory) il are ca reprezentant pe Sigismund Freud care sustine faptul ca rasul poate sa apara chiar si in situatii in care ne simtim incarcati de energie negativa,umorul reprezentand,de fapt,o modalitate de eliberare a acestei tensiuni interioare. 
o Teoria incongruentei este cea mai bine conturata si explica faptul ca rasul provine din perceperea brusca a nepotrivirii dintre un anumit concept si obiectul real despre care receptorul credea ca se afla in armonie cu acel concept. 
o O alta teorie,derivata din cea de mai sus este teoria incongruentei si a rezolvarii care presupune doua fenomene: descoperirea incongruentei si rezolvarea ei. 
o Mai putin discutata este teoria lui A.Koesler- disocierea scenariilor- care combina intr-o oarecare masura teoria incongruentei si a eliberarii. Acelasi Koesler este de parere ca cel care spune o gluma trebuie sa fie original si sa stie cum sa isi valorifice cele spuse prin cuvinte putine,dar cu o mare insemnatate.
Atunci cand se discuta despre teorii nelingvistice,acestea sunt puse in paralel cu teoriile lingvistice,insa ma voi opri numai la teoria generala a umorului verbal (The General Theory of Verbal Humor - GTVH). Aceasta a fost descrisa de catre Raskin si Attardo in 1991,avand la baza teoria scenariilor semantice ale umorului(SSTH). GTVH aduce in discutie sase parametri din care rezulta urmatoarele resurse ale cunoasterii: 
1. scenariul opus (script opposition)- presupune faptul ca o gluma este bine facuta daca exista doua scenarii ce se opun. 
2. mecanismul logic (the logical mechanism)- cu ajutorul acestuia se incearca apropierea scenariilor opuse dintr-o gluma; 
3. situatia(the situation) -include persoanele care participa la gluma,imprejurarile in care aceasta are loc,obiectele existente in realizarea glumei,etc ; 
4. tinta(the target)- se refera la persoana sau persoanele vizate de gluma; 
5. strategia narativa(the narrative strategy) -reprezinta stilul folosit pentru realizarea glumei (de exemplu,dialogul,naratiunea,situatii de tip intrebare-raspuns); 
6. limbajul (the language)- reprezinta cuvintele folosite in textul glumei. 
Pentru ca o gluma sa fie bine realizata,aceasta trebuie sa indeplineasca mai multe conditii(maxime):maxima calitatii,a cantitatii,a relevantei si a manierei. De asemenea,Attardo pune accentul pe noutatea glumei,care pentru a nu-si pierde efectul amuzant,nu trebuie sa mai fie auzita in alte contexte de receptor.

Fisiere in arhiva (1):

 GTVH si Teoriile Nelingvistice in Bancuri, Glume si Caricaturi.docx