Fumul de Țigară

Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani, dar a început să se răspândească după cel de-al doilea război mondial în toate ţările lumii. S-a stabilit că în lume, la ora actuală fumatul este răspunzător pentru mai mult de 1 milion de decese anual.

În Europa, dar şi în România, cea mai utilizată formă de tutun este ţigareta. Ţigările, trabucurile şi tutunul de mestecat sunt făcute din frunze de tutun uscate, dar conţin şi alte ingrediente pentru aromă.

Majoritatea substanţelor periculoase din fumul de ţigară se găsesc în niveluri scăzute. Dar, de-a lungul lunilor şi anilor, acestea se acumulează, ajungând la cantităţi ridicate în organism.

Din acest motiv, riscurile de cancer şi alte boli cresc o dată cu cantitatea de tutun consumată zilnic şi cu numărul anilor în care persoana fumează.

Comparativ cu nefumătorii, nivelul acestor substanţe în sângele fumătorilor este:

- de 2 ori mai mult cadmiu

- de 4 ori mai mult poloniu-210 radioactiv

- de 10 ori mai mult benzen

- de 10 ori mai mult arsenic

Substanţele prezente în fumul de ţigară pot fi mai periculoase atunci când sunt asociate. Ele pot interacţiona între ele, crescând în mod suplimentar riscul de cancer. Astfel, unele substanţe din fumul de ţigară afectează direct ADN-ul celular, inclusiv genele care protejează împotriva cancerului. Printre aceste substanţe se numără benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina şi nitrozaminele.

Fumul de ţigară are trei curenţi: principal (inhalat de fumător), secundar (sau lateral) şi terţiar şi conţine în cele doua faze (de gaz şi de particule) aproximativ 4.700 de substanţe chimice, dintre care aproximativ 60 sunt cunoscute ca fiind cancerigene:

» gudron – lichid vâscos ce conţine majoritatea substanţelor cancerigene

» benzen – solvent industrial, ce provine din petrolul brut

» arsenic – cunoscut în special drept cauză a cancerului de piele şi pulmonar. Se pare că arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenţi cancerigeni din ţigări.

» cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor

» formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor

» poloniu-210 – element radioactiv

» crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor şi a aliajelor

» 1,3-butadiena – utilizată pentru fabricarea cauciucului

» hidrocarburile aromatice policiclice

» acroleina – folosită în trecut drept armă chimică

Gudron

Gudronul prezent în fumul de ţigară este un reziduu negru şi vâscos, compus din sute de substanţe chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre acestea se numără în special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice şi compuşii anorganici.

Arsenic

Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substanţe din ţigări. Poate cauza cancer şi afecta inima şi vasele de sânge. Cantităţi mici de arsenic se pot acumula în organismul fumătorilor, iar in decursul anilor, concentraţia devine tot mai mare. Pe lângă efectele directe, arsenicul poate agrava şi efectele altor substanţe chimice. Peştele şi fructele de mare sunt o sursă alimentară de arsenic, dar într-o formă mai puţin toxică şi mai uşor de îndepărtat din organism. În schimb, fumul de ţigară conţine arsenic într-o formă mai periculoasă.

Nicotina

Nicotina este substanţa prezentă în mod natural în frunzele de tutun şi este responsabilă de dependenţa de tutun. Nicotina este un lichid incolor în clipa extragerii, dar în contact cu aerul şi lumina se colorează în brun. Are un gust amar şi iritant, iar mirosul este slab la rece şi asfixiant la căldură. Ea afectează sistemul cardiovascular şi endocrin. Nicotina este substanţa cea mai cunoscută din tutun - este psihoactivă, ajunge la creier în 15 secunde şi se menţine în ţesuturile cerebrale cca 2 ore. Nicotina este de 10 ori mai puternică decât heroina şi are acţiune iritantă la nivelul plămânilor (afectează mişcarea cililor şi mecanismul de autocurăţire pulmonară). Multă vreme s-a crezut că nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului şi într-adevăr este o otravă foarte puternică, o doză de 5mg de nicotină fiind suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe prin paralizia nervilor motori, iar una de 60mg este la fel de eficientă pentru om.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) se găseşte în fumul de tutun datorită combustiei incomplete. El reduce capacitatea globulelor roşii de a transporta oxigenul la ţesuturi; inima, creierul şi muşchii scheletici necesită cea mai mare cantitate de oxigen şi sunt prin urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon.